Epirul, regiunea unde se găsește un amestec "balcanic" de etnii (greci, turci, evrei, albanezi, slavi și valahi), care a fost încorporată în statul grec modern abia în 1913, la 80 ani de la sfârșitul războiului de independență, a reprezentat un obiectiv turistic pentru Dimitrie Bolintineanu în căutarea orașelor și satelor locuite de români, fiind și locul călcat de Demetra, zeița agriculturii, personajul unui alt mit erotic în care Zeus este săgetat, efemer, de Eros (Cupidon, la romani).
Ne continuam drumul de pe coasta vestică a Greciei continentale. La stânga era vizibilă, parțial, o bază aeriană NATO, unde nu se vedeau Mig-uri, ca la noi, ci avioane F16. Ghida ne-a prevenit:
- În curând vom intra în tunelul submarin Aktio – Preveza, cu lungimea de 4710 metri, din care 1570 metri sub apă. El trece pe sub gura Golfului Amvrakikos, pe care îl putem vedea pe partea dreaptă. A fost inaugurat pe 28 iunie 2002, înainte de Jocurile Olimpice din 2004 de la Atena. A fost realizat, în mare parte, cu fonduri europene.
- Aha... mă așteptam la această știre, a exclamat cu o voce ascuțită studentul Albănoapte. După ce au construit podul Rio – Antirrio cu banii altora, iată că grecii au știut să profite încă o dată de statutul de țară membră a Uniunii Europene. Să luăm aminte!
...Apoi, am mai parcurs câțiva kilometri până ce am plonjat în tunelul submarin, prevăzut cu câte o bandă lărgită de circulație pe fiecare sens, la care lumina artificială venea abundent de la un plafon fals cu mii de becuri încorporate.
- Am ajuns la Preveza, ne-a anunțat istoricul Tocilescu. De aici intrăm în Epir. La Preveza a avut loc în anul 1538 bătălia navală în care flota otomană, mult superioară numeric, condusă de corsarul Barbarossa a înfrânt flota occidentală aflată sub comanda lui Andrea Doria, corsar și el.
- Corsar, nu pirat?
Eram în temă, m-am documentat când am scris cartea "Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca":
- Citez din memorie: "Piratul este persoana care jefuiește prin violență, în scopuri personale, pasageri sau bunuri aflate la bordul unei nave aflate în marea liberă sau într-un loc unde nu este supus jurisdicției nici unui stat, în timp ce corsarul este comandantul unei corăbii înarmate, aflate în proprietatea particulară a unei persoane, care, cu învoirea guvernului, atacă și jefuiește vasele inamice".
...Un panou rutier ne-a anunțat că ne apropiem de Igoumenitsa, cel mai mare oraș din Epir. Turiștii erau cuprinși de o somnolență explicabilă după numeroasele ore petrecute în autocar. Am deschis "Călătorii la românii din Macedonia și Muntele Athos sau Santa Agora" de Dimitrie Bolintineanu și mi-am notat într-un carnet unele pasaje: "Þăranii români sunt făloși să se dea de români, și poreclirile adversarilor lor de «țințari», «coțovlahi» nu-i supără (...) Popoarele vecine cu dânșii, luând vorbe din limba românilor, le-au dat de asemenea de ale lor (...) Vorbele luate de la greci sunt mai toate luate prin înrâurirea religiei. Gramatica lor se apropie foarte mult de a noastră în toate privințele. Mezovo numără cincisprezece mii suflete, toți români. Fusese fondat în al zecelea veac de păstorii români (...) Acești păstori mănâncă mai bine decât toate poporațiunile din aceste țări – mănâncă de patru ori pe zi – dimineața, «gustarea»; la amiaz, «prânzul»; pe la toacă, «merinde»; seara, «cina» (...) Femeile lor (...) au drept frumusețe o lungă coamă bălaie și o gură garofată. Mantaua groasă ce le învelește, călțunii lungi, pestriți, cu diferite fețe, ce se ridică mai sus de genunchi, o fotă de lână roșie, abia îndestulătoare ca să ascunză părțile pudice, fac tot costumul lor obișnuit".
...Profesorul Tocilescu a întrerupt somnolența instaurată în autocar, începând o nouă poveste amoroasă:
- A ajuns la rând relația extraconjugală a lui Zeus cu Demetra, zeița agriculturii. Așa s-a procopsit Zeus cu încă o progenitură, Cora, care a devenit o fecioară tăcută și foarte serioasă. În același timp, Hades, fratele lui Zeus și stăpânul ținutului morților, căuta o zeiță pentru a-i fi de soție. A încercat de multe ori, însă, ori nu-i plăcea fata, ori era refuzat deoarece niciuna dintre ele nu dorea să-și urmeze soțul în așa un loc sumbru. Astfel, a ajuns să se gândească la Cora.
- Încă o poveste în spiritul mitologiei grecești! a exclamat ironic studentul. Deci, Hades dorea să se însoare cu nepoata lui după fratele Zeus, cât și după sora Demetra.
- Hmm, daa... Cum spuneam, aflând de Cora, Hades s-a dus să o ceară de soție, mai întâi la tatăl ei. Șeful din Olimp, care, cam jenat de prezența în preajmă a dovezii infidelității lui față de Hera, n-a ezitat prea mult să fie de acord, dar i-a atras atenția că Demetra n-o să fie de acord. Așa că, Hades, având acordul lui Zeus, a pus la cale răpirea Corei. Așa că, în timp ce fecioara, însoțită de câteva nimfe, culegea flori într-o grădină, a fost atrasă de mirosul nemaipomenit al unei unei narcise hecatonhirice. Ooo, ce invenție lexicală! Hecatonhirică. Nu se găsește în dicționar. M-a luat gura pe dinainte.
- Am înțeles, domnule profesor. Ați vrut să spuneți o plantă cu o sută de flori.
- Mulțumesc, domnule student. Reiau mitul de unde am rămas. Când a ajuns în dreptul narcisei – repet – hecatonhirice, Cora a văzut cum pământul se despică și, din adâncuri, a ieșit un car tras de cai negri și mânat de un bărbat, care a prins-o de mijloc și tras-o lângă el. Apoi, întreg atelajul a intrat în pământ, pe unde a ieșit. Totul a durat numai o clipă. Nimfele nu și-au putut da seama cine a răpit-o pe Cora. Au anunțat-o pe Demetra, care a venit în fugă, a întrebat, a cercetat, dar dispariția fetei a rămas învăluită în mister. Disperată, s-a hotărât să plece în lume, doar-doar o va găsi pe Cora. După nouă zile de căutări, Demetra i-a întrebat pe zei, chiar și pe Zeus. Văzând că fratele ei se face a nu ști nimic, a luat decizia să distrugă toate recoltele și, astfel, oamenii să piară și nimeni să nu se mai închine la zei. Auzind Zeus că va rămâne fără adulatori, i-a spus Demetrei unde se află Cora. Mai mult, chiar a adus-o pe Cora în Olimp. Dar, Hades dorea să o păstreze pentru a o lua de soție. În același timp, Demetra insista în intenția de a distruge recoltele. Atunci, Zeus a hotărât să-i împace pe amândoi. Astfel, trei luni, în timpul iernii, Cora va sta cu Hades, iar în restul anului, cu Demetra.
- Deci, acest mit încearcă să explice, într-o manieră empirică, de ce numai timp de nouă luni din an pământul înverzește și dă roade.
- Ar mai fi de spus că, după această întâmplare, Corei i s-a spus Persefona, adică "Cea pierdută prin moarte", iar Hades a mai fost denumit Pluto. Acest zeu era bogat deoarece avea zăcămintele din subteran. De la Pluto vin cuvintele "plutocrat", adică "puternic prin bogăția lui" și "plutocrație", care înseamnă "guvernarea celor bogați".
- Dar, acum, cine conduce România, cei bogați sau cei săraci, domnule profesor?
- Drept vorbind, țara noastră a fost guvernată de cei bogați atât în timpul democrației socialiste, cât și în timpul democrației capitaliste. Iar, dacă unii dintre aceștia, înainte de a ajunge la borcanul cu miere, au avut degetele unse pe ici-colo, ei au avut grijă ca, apoi, să se ungă pe toată mâna. Nimic nou sub soare...