Uneori am impresia că îți pot citi gândurile, cuvânt cu cuvânt. Normal, prostule, avem o viață împreună, normal. Uneori simt ceea ce simți tu de o formă foarte intensă, de parcă m-ai poseda. Asta e foarte bine, dragul meu. Înseamnă că mă iubești. Uneori te văd alergând desculță prin grădină cu copiii, jucându-vă de-a baba oarba. Atunci îmi imaginez că încă trăiești și încetez să mai plâng, iubito.