Templul lui Confucius și Templul Lama


Am ieșit revoltat din interiorul mausoleului, mi-am luat bagajele și aparatul de fotografiat de la caseta unde am fost obligat să le las înainte de intrare și m-am simțit eliberat ca o efemeridă ieșită la lumină din oul în care s-a dezvoltat. Toată școala pe care a făcut-o Mao s-a rezumat la marxismul proiectat într-o gândire autocratică?
Statuia lui Confucius amplasată la intrarea în Muzeul Național al Chinei în apropierea intrării în Orașul Interzis o percep ca pe o nouă încercare de supunere a maselor. Statuia de aproape 8 metri este menită să readucă în memoria colectivă preceptul supunerii față de conducători.
Oare Confucius nu a avut nici un rol în existența lui Mao? Probabil că cercul s-a închis prin preluarea principiilor lui Confucius de către vestul Europei, de la Rousseau la Comuna din Paris, prin aprecierea lui Engels asupra „Contractului social”drept o analiză dialectică asupra apariției inegalității sociale.
Confucianismul, care are nenumărate temple, s-a ferit să se dezvolte drept religie rămânând un concept filozofic ale căror idei le regăsim parțial în mai toate religiile lumii.
Am ieșit din piața aceea imensă prin care patrulau polițiști cu vehicule din cele cu două roți cu care se plimbă Prigoană pe stradă și pe la parlament.
Am oprit primul taxi pe care l-am observat trecând și am cerut să merg la Templul lui Confucius. Constat încă o dată corectitudinea chinezilor care oferă chitanță pentru orice bun sau serviciu oferit. Or avea ei atâta conștiință sau legea este impusă cu forța și omul știe de frică? Dar dacă impui cu forța o asemenea lege nu sare lumea pentru drepturile omului și că este disproporționată sancțiunea față de gravitatea faptei? Oare cum se împacă pedeapsa cu moartea cu dezvoltarea economică și cu drepturile omului?
Am ajuns, am plătit, mi-am luat chitanța și restul și am coborât pe strada Guozijian. Aproape față în față erau Templul lui Confucius cu templul Lama. Am decis rapid să încep cu una dintre cele trei religii importante aflate în patrimoniul chinez, fundamentată de filosoful Kong-Fu-zi, în secolul al VI-lea î. H . Am plătit cei 30 de youani la intrare și am pătruns în templul lui Confucius, numit Kong Miao, încercând să pătrund și să înțeleg principiile care au străbătut secolele.
Intrând în prima curte interioară am văzut pavilioane viu colorate ce apăreau din peisajul minunat al pomilor larg înverziți care parcă își reflectau verdele coroanei în iarba îngrijită.
Ființe fantastice rezultate din încrucișerea dragonului cu broasca țestoasă, așa
numitele bixi, sprijină fiecare, stele funerare a celor admiși în rândul funcționarilor publici în urma unor examene grele întinse pe parcursul a câte 3 zile.
A doua curte se deschie după Poarta Succesului sau Poarta Marilor realizări. Copacii Wisteria lasă să se filtreze lumina amiezii spre instrumentele muzicale din piatră, în special tobe, pe care sunt sculptate poeme erice, poeme de vânătoare sau de război.
Principiul garant al ordinii, fiind putere absolută, supremă, conștientă, activă și determinantă a actelor și comportamentelor umane, este cerul. Dacă filozoful decretează că „oamenii nu sunt în stare să fie devotați semenilor lor“ și „n-au nici cum să-i poată sluji oamenii pe zei“, de vreme ce „nu poți cunoaște viața, neavând nici cum cunoaște moartea“, din oameni nu este nimic de salvat. Între voința Cerului și voința Pământului trebuie găsită o cale de echilibru, un Dao. Această învățătură etico-social-politică în timpul dinastiei Han a dezvoltat și elemente cosmologice și metafizice. Confucianismul, budismul și taoismul, s-au împletit în practica populară dar în timpul dinastiei Tang a renăscut și a ajuns filozofie de bază a savanților din dinastia Song.
Importanța familiei și a activităților pur practice alături de negarea existenței zeilor și a vieții de apoi au ridicat credința creației proprii, a autodepășirii, la rang de precept.
Cele trei concepte etice de bază: ren, li și yi adică altruismul, normele de etică și dorința de a face bine și de a fi drept seamănă destul de bine cu normele vieții și activității comuniștilor lansate de Ceaușescu. Așa că multe doctrine au preluat aceste elemente și le-au implementat și interpretat cum le-a fost de folos. Cele cinci texte de bază ale lui Confucius acoperă viziunea care împletește arta cu tehnica, poezia cu muzica, viziunea politică privind arta, înțelepciunea, etica socială, importanța interacțiunii între muncitori, țărani, intelectuali și comercianți și necesitatea de a păstra vie istoria și obiceiurile. Enumerarea: muncitori, țărani, comercianți din care ultima categorie, intelectualii,
a fost suprimată cu mândrie de către Mao, reprezintă din nou tehnica citatului trunchiat, a interpretării preceptelor în funcție de propriile idei.
Cuvintele care îndeamnă la o evoluție prin noi înșine ar fi „când vezi un om bun încearcă să îl imiți, când vezi un om rău analizează-te!”
Kong Qiu pe numele lui real, adesea fiind numit Kong Zi- particula zi reprezetând un titlu de onoare- consideră că nesocotirea poziției superiorului sau a părintelui este un grav păcat. Proliferarea ideilor lui a început odată cu sosirea misionarilor iezuiți la 1583.
Diferențierea dintre echilibru, care este definit „ a nu avea sentimente tumultuoase de plăcere sau furie, supărare sau bucurie„ și armonie , care ar fi definită ca „ a avea toate aceste emoții împletite dar toate la timpul cuvenit”. Egalitatea indivizilor, de la naștere, susținută de Confucius este un precept reluat cu drag de europeni într-o anume epocă, vezi J.J. Rousseau. Pe străduța ce duce la temlu, la dughene se vând tot felul de obiecte pentru ofrandă la templu și nenumărate feluri de bețișoare parfumate. Cârcotașul din mine pune problema că bețișoarele nu au instrucțiuni de folosință și nici norme minimale de utilizare. Oare cum ar trebui să arate.... ? .”..Bețișorul parfumat, înainte de utilizare, dacă nu va fi ținut în mână sub directă supraveghere până la consumul total, va fi așezat într-un suport adecvat care să nu permită contactul zonei care arde cu materiale inflamabile. Odată aprins capătul bețișorullui recomandăm să nu fie atins de ochi sau de tegumente existând pericolul de arsură...”
Între templele închinate lui Confucius templul din Beijing este al doilea ca mărime, urmând templului Qufu, orașul natal al lui Confucius din provincia Shandong. In 1994, Templul lui Confucius de la Qufu a fost înscris de Comitetul pentru Patrimoniu Mondial al UNESCO pe lista patrimoniului cultural universal.
Confucius era considerat ca având rang egal cu împărații astfel că, așa cum se proceda numai la casele împărătești, construcțiile templului și locuinței lui Confucius s-au putut referi la cifra 9, cel mai mare număr impar, prin 9 nivele la case, 9 rânduri de curți, realizate în cadrul templului de la Qufu.
Construit în 1302 templul lui Confucius a ajuns astăzi la aproape 20.000m.p. după ce a trecut prin 8 secole de renovări și restaurări fiind acum lipit de Academia Imperială.
Filosofia lui Confucius punea accent pe moralitatea personală, dar si guvernamentală, corectitudinea relațiilor sociale, familie, justiție și sinceritate. Toate acestea erau sintetizate de el în arhicunoscuta maximă “nu face altuia ceea ce nu vrei să ți se facă ție” sau, așa cum a intrat in proverbialitatea românească, “ce ție nu-ti place altuia nu-i face”. Cele 198 de monumente micuțe în formă de coloană de piatră, numite și stele, sunt dispuse în cele 14 pavilioane ce compun ansamblul templului. Apropiindu-mă de Sala Marii Realizări, structura principală a templului, privesc cu plăcere uriașul chiparos despre care se spune că ar avea capacitatea de a deosebi oamenii buni de cei răi și care în urma unei legende a căpătat numele de Chu Jian Bai (copacul diavolului). În interiorul sălii, străjuită de statuile în bronz ale celor mai reprezentativi învățăcei ai filozofului, se află tableta funerară a lui Confucius. Altarele celor 4 înțelepți ai confucianismului sunt dispuse lateral astfel că celor 4, Meng Ke (cunoscut noua sub numele de Mencius), Yang-Hui, Zeng-Zi și Zi-Si (câte două altare în stânga și dreapta). In spatele altarelor celor 4 ințelepți sunt altarele celor care au fost numiți “12 filosofi ai confucianismului”, la fel 6 în stânga și 6 în dreapta. Alături de aceste altare și statui în sală se mai află expusă și o colecție de instrumente muzicale tradiționale, vechi, vegheate parcă de tavanul frumos casetat și pictat.
Respectând tradiția în dreapta templului trebuia să fie o școală așa că la 1306 a fost construită cea mai importantă instituție de învățământ superior din timpul dinastiilor Yuan, Ming si Qing, Academia Imperială.
În 1898, Academia Imperială a fost înlocuită de cea care acum poartă numele de Universitatea Peking. Nu am scris greșit! Așa se scrie, acesta este numele!
Sala de Lecturi Imperiale alături de cimitirul de tablete funerare sunt alte două elemente de atracție a templului.
Printr-o poartă laterală am intrat în zona școlii unde în mijloc, înconjurată cu un șanț de apă se află o insulă spre care converg 4 poduri de marmură albă. Pe insulă se află principala construcție, de formă pătrată, în fața căreia se află minunate arzătoare din bronz. Colegiul Imperial, Scoala Fiilor Statului sau Școala centrală, indiferent cum a fost numită, această institutie de învățământ a fost cel mai înalt for de învățământ superior din China, incepând cu secolul al XII-lea și până la sfârșitul dinastiei Qing (1911).
În timpul în care pe teritoriul actual al țării noastre se constituiau cnezate și voievodate, Litovoi, Seneslau, Ioan, Farcaș, aici, pe la anul 1287, în timpul lui Kublai Khan, a apărut prima școală.
Am rămas pe gânduri reamintindu-mi că ultimele descoperiri arheologice din România demonstrează că prima scriere din lume a fost realizată la noi...
Pentru că timpul este destul de înaintat am decis să trec strada și să „bifez” și templul lui Lama.
Am plătit cei 25 yuani și am pătruns în templul care este și mănăstire a Școlii Geluk, care se mai numește și Templul Yonghe. Templul Lama, lama însemnând un învățător tibetan al legii care creează și menține ordinea și armonia în univers(Dharma), sau în sanscrită Guru, este una dintre cele mai mari mănăstiri budiste tibetane din lume.
Cel mai mare Lama , ierarhic vorbind, acum este Dalai Lama și el a fost desemnat după îndelungi căutări și semne timp de 4 ani. Actualul Dalai Lama a prezis că următorul lama ar putea fi o fată sau ar putea să nu mai fie.
Templul Lama din Beijing a fost construit începînd cu 1694 în timpul dinastiei Qing. Servea initial ca reședință a funcționarilor curții imperiale, mai apoi fiind transformat în reședința prințului Yong, fiul impăratului Kangxi.
Poarta principală a templului, în sud, deschide axa spre nord, lungă de 480 de metri pe care sunt amplasate toate construcțiile templului.
Timpurile omenirii, prezent, trecut și viitor, se regăsesc în principala clădire a templului în Sala Armoniei și Păcii unde am admirat trei statui a lui Buda, Gautama Buddha, Buda al prezentului, la vest un Buda al trecutului, Gautama Buddha iar la est un Buda al viitorului, Maitreya Buddha .
În al doilea edificiu ca mărime, numit al Celor Zecemii de Fericiri o statuie de peste 17 metri deasupra solului și vreo 8-9 sub nivelul solului, cioplită dintr-un singur lemn de santal ( ce-mi aduce aminte de Biserica Dintrun lemn) reprezintă un Buda al viitorului. Chiar dacă cel care a cioplit această statuie minunată nu și-a propus, totuși aceasta a intrat în Cartea Recordurilor în 1993.
Sala Roții Legii, Sala Protecției Eterne, Sala Regilor Cerești sunt alte clădiri din interiorul templului care te impresionează prin arta și armonia sculpturilor și a ornamentelor.
Oboseala și-a spus cuvântul și mulțimea de impresii mă copleșește. Am ieșit din templu, am mâncat o jumătate de baton și m-am oprit pe o bancă pe stradă. În fața unui magazin niște oameni puseseră un radiocasetofon pe jos și dansau. Lor li s-au alăturat niște europeni și totul părea normal.
Nu a apărut niciun polițist ca să dea amendă pentru tulburarea liniștii publice și nici pentru vreun ultraj asupra bunelor moravuri.