ani i-au trebuit grăbitului ce sunt până
să creadă c-a fost o metaforă întâlnirea cu el
îmi scotea monede din gură urechi gândul meu pentru
el n-avea taină la comandă din degetele
frecate apăreau mici flăcărui sau nisip
auriu însutea leul și mai mult mut mă
lăsa făcându-se nevăzut să apară din
spate trăgându-mi perciunii tăiat în bucăți
și n-aș ști cu el ce-am vorbit pentru mine
a fost o ciudățenie de-o seară și-atât
agățata pe plajă cuibărită în pat n-a fost chip
s-o ating n-aveam cum între mine și ea era el
ai văzut ce zâmbet avea ai văzut ce priviri
l-ai văzut...bla bla bla eu cred că ăsta nu-i
om tremura și-atunci pe bune mă-ntrebi adevăr
ori minciună care e poanta simplu pe peronul
unui nod de cale ferată o doamnă trecută
m-a-ntrebat dacă-s x da i-am răspuns cum să
nu dacă-mi zisese numele meu de alint la
înfățișarea de-o avea nu mă interesa deloc
cine-i femeia ce-i sta în chiloți eram
interesat de trenul ce se oprea în scrâșnet de roți
du-te să nu spui că nu mă cunoști mai faci
poezii doamnă scuzați voiam să-ți spun c-a fost găsit
lâng-o pubelă infarct în tren am făcut legătura
pe faleză ce liană șerpoaică era las-că nici
eu nu eram țeapăn doar pe ici pe colo și îmi plăcea
din depărtare se auzea vocea lui Păunescu pe
cântec "iubita mea să ne-aruncăm în mare" seară
răcoare ea și clipocire de valuri până la
restaurant i-am îndrugat ceva în genul că
marea și tu sunteți una balizele sînii iar
sângele de pe sideful bucății de scoică scoasă
din talpă îmi pare că-i rujul de pe buzele tale
și durerea n-o simt în picior ci în gândul
că nu pot din el să mă-nfrupt că dacă ai vrea
ți-aș coase cu ace de apă o barcă din fulgi
de pescăruș și-n largul de sare să ne ducă
întins pierduți în sărut căluții de mare
mă rog chestii din astea apoi în restautant el
ea deci era mai bine nu mi-a stricat amintirea
dacă mai fac poezii hm mai scot monade din gură
le bag în urechi pipăi gândul când vreau
însutesc unitatea mă bucur de luminițele dintre
degete și mă împrăștii nisip să mă pierd
regăsindu-mă iar crezând că trag de perciuni
viitorul care de fapt nu-i decât o pubelă

cam pe unde mi-i trenul la a câta cobor