În fiecare dimineață o vedea pe peron și curând se pomeni vrăjit de frumusețea și de aerul ei misterios. Încercă în fiecare zi să-și încrucișeze privirile cu ale ei dar nu reuși până în dimineața acelei sâmbete nenorocite. Ajuns în dreptul ei, frumoasa misterioasă îl privi cu chip infinit de trist, ridică ușor mâna și îl salută. Dar n-a fost ceea ce se cheamă un salut sau un semn de prietenie ci o despărțire, un gest ce umplu prima pagină a tuturor ziarelor din acea zi în care linia de metrou Victoriei-Romană fu suspendată pentru două ore din cauze "fortuite și străine de Metrorex". El rămase pentru totdeauna cu grimasa ei de tristețe în amintire și pentru mai bine de un an sub tratament psihologic, neputincios să-și explice de ce și-a luat zilele frumoasa necunoscută și încă și mai neputincios să mai conducă vreodată vreo garnitură de metrou.