agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 886 .



meandre 30-Hotel Împăratul Romanilor.
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [viorel-dona ]

2015-05-21  |     | 



MEANDRE 30-Hotelul Împăratul Romanilor.

Fetița era tare mândră de cartonașul cu timbre de economisire. Tatăl a vrut să ia obiectul și să-l pună în borsetă dar fetița nu se dezlipea de el.
-Tati, ai văzut ce ochi frumoși avea fata aia? Și avea o mână moale și caldă...
-Da. Am văzut, a răspuns Mihai, revăzând apariția plină de feminitate ce etala, fără ostentație o senzualitate care aparent se dorea ascunsă dar care prin mici subterfugii era lăsată deschisă, ca o rază într-un pod plin de praf.
Ajunși acasă cei doi s-au oprit la magazinul de la colț pentru câteva cumpărături. O florăreasă îți etala minunile pe trotuar. Un buchet imens de trandafiri trona într-o glastră pântecoasă. Culoarea lila a buchetului i-a amintit ziua când Mihai, fără vreun motiv anume s-a dus să o aștepte pe Mihaela să iasă de la serviciu. El era după un serviciu de 24 de ore și dorul de ea l-a împins spre ASE, acolo unde Mihaela era ofițer instructor la studente...
-Ce faci, domnule?
-Te-am așteptat ca să mergem împreună în oraș.
Mihaela lungea momentul de care se bucura din plin, bucurie generată de faptul că toate colegele o vedeau cum ea primea de la soț un buchet minunat. Când colegele s-au risipit ea l-a luat de mână și au mers în Cișmigiu.
După nici o jumătate de oră ea a invocat o stare de oboseală, o vagă migrenă și au plecat spre casă. Ajunși acasă ea a lăsat buchetul pe frigider și s-a apucat să pregătească masa. Mihai i-a reproșat că nici măcar nu l-a pupat pentru flori și ea a replicat, nejustificat de aspru:
-De fapt florile le-ai luat pentru tine. Þie îți plac florile așa că, sub pretextul că mi le oferi mie, le-ai cumpărat.
Mihai digera cu greu această lipsă de eleganță și ca să abată discuția a ridicat o minge la fileu:
-Tu ai văzut cum se uitau colegele tale?
-Daaaa! Au făcut râie pe mațe. Să vezi ce o să spună mâine! Numai amanții câtorva dintre ele le mai aduc flori la serviciu dar să-ți aducă bărbatul? Mamă, o să moară alea de necaz!
Mihai a cumpărat un trandafir, mare și roșu, pentru Florentina.
-Floricel, uite ce ți-a luat tata!
Poate era un test. Poate tatăl dorea să vadă dacă fiica lui avea aceeași indiferență la frumos. Florentina și-a cufundat năsucul în corolă și a inspirat adânc.
-Tătic, miroase foarte frumos. Mă simt ca o albină beată.
Ajunși acasă Mihai pregătea masa. și gândurile îi zburau brambura pe deasupra lor planând mirosul parfumuui de la CEC.
Telefonul l-a scos din gânduri. Primul gând i-a fost la Mihaela dar vocea nu era a ei, era a soacrei.
-Bună, mamă! Uite de ce te-am sunat. Plec cu niște prieteni pentru câteva zile la băi. Nu vrei să o lași pe aia mică cu mine?
Nu mai era mult până la încheierea anului școlar așa că, gândindu-se că nu i-ar strica fetei un pic de aer de munte, a fost de acord.
-Nu poți să mi-o aduci din după-amiaza asta?
După câteva secunde de ezitare Mihai a răspuns:
-Bine, după ce îi dau să mănânce venim!
Florentina s-a apropiat și l-a luat de gât.
-Tati, cine era?
-”Mamaia cu puiul”. Vrea să te ducă pentru câteva zile la munte!
-Uraaa!
Au mâncat aproape pe fugă și drumul până în Șoseaua Ștefan cel Mare l-au parcurs rapid.
Cele câteva rochițe, ciorăpei, chiloței și alte mărunțișuri Mihai le-a împăturit cu grijă și le-a pus într-un mic sac de voiaj, alături de vestita păturică botezetă „pâpa „ cea cu care se freca pe nas înainte să adoarmă la vârsta foarte mică.
Dintre lucrurile din șifonier a căzut ...o suzetă, cu materialul lipicios de atâta vechime. Pe cauciucul îmbătrânit încă erau câteva granule de piper...
Merseseră la mare, cu avionul și fuseseră cazați la hotel Jupiter-Junona, pe plajă. În prima seară vestita suzetă ...s-a pierdut. Liniștea și odihna de concediu erau compromise. În prag de seară Mihai a plecat să cumpere suzetă și din farmacie în farmacie a ajuns tocmai la Constanța.
-Dați-mi vă rog zece suzete.
Farmacista l-a privit îndelung, a pus marfa într-o pungă de hârtie și a întrebat dacă mai dorește altceva.
Tânărul tată a achitat bonul și a ajuns într-un suflet la hotel. Liniștea era salvată dar și-a promis că imediat ce va ajunge acasă o va dezvăța pe Florentina de suzetă.
Ajunși acasă Mihai a umezit câteva suzete și apoi le-a trecut prin piper pisat împrăștiindu-le prin casă.
Floricica a dorit suzetă, a luat-o pe prima întâlnită și imediat usturimea a făcut-o să urle. A aruncat suzeta la gunoi apoi a găsit o alta și a repezit-o cu lăcomie în guriță și piperul și-a făcut datoria.
Fetița a scos suzeta și a mers la chiuveta din bucătărie deschizând robinetul. Tatăl a lăsat-o să spele suzeta și apoi a înlocuit-o cu alta cu piper. Speranța unei senzații plăcute a dispărut.
Copilul a întrebat ce s-a întâmplat iar Mihai i-a spus că a făcut pisica caca pe suzetă. Fata a aruncat suzeta, a găsit pisica de jucărie și a izbit-o de calorifer spunând:
Pia caca, da? Pia caca!
De atunci nici măcar ideia de suzetă nu a mai revenit.
Drumul l-a bunica s-a scurs rapid.
Întoarcerea acasă i-a dat senzația de gol, de pustiu.
A pus mâna pe telefon și a sunat la ofițerul de serviciu de la Făgăraș. Un gând fugar sța strecurat și s-a prezentat ....:
-Sunt colonelul Popescu de la minister. Cu sublocotenentul Mihăilescu, vă rog.
Vocea tremurată a ofițerului de serviciu nu lăsa nici o îndoială că Mihai fusese crezut:
-Tovatășe colonel, sublocotenentul Mihăilescu are permisie cu părăsire de garnizoană.
Uluiala l-a părăsit sperând că Mihaela va veni acasă. Îndoiala l-a făcut să însiste:
-Pentru ce garnizoană are aprobare?
După câteva secunde în care se auzeu foșnetele foilor din registru, ofițerul a răspuns prompt:
-Tovarășe colonel raportez că sublocotenentul Mihăilescu are aprobare pentru garnizoana Sibiu și poate fi găsit la Hotelul Împăratul Romanilor.
-Bine, mulțumesc.
Pe fondul liniștei prin care răzbătea doar zgomotul apei prin țevile de la bloc toate acele evitări începeau să capete explicații. Prima reacție i-a fost să plece la Sibiu dar militarul din el i-a șoptit: „da, și? Ai să ajungi acolo și vei constata că s-a dus la unul. Poate afli și camera și ce ai să faci? Faci scandal? Chemi miliția? Nu-ți ajută la nimic... Nu acum. nu este momentul.„
În liniștea aproape solidă ce se cristalizase în aer telefonul abia s-a auzit:
-Alo, da.
-Mihai, sunt eu, Mihaela. Am primit o permisie și merg la o colegă la Alba Iulia că își botează copilul...
După o tăcere lungă ce nu se urnea, Mihai a răspuns:
-Bine. Petrecere frumoasă.
După aproape 20 de minute Mihai a cerut la informații numărul de telefon de la Hotelul Împăratul Romanilor...
-Alo, sunt căpitanul Dobre de la U.M.01041 Făgăraș.
-Recepționera, Manea, cu ce vă pot fi de folos?
-Fiți amabilă, facem și noi, așa ca la armată, verificările cadrelor. Vă rog să-mi spuneți dacă doamna Mihăilescu, sublocotenent Mihăilescu, este cazată, așa cum a lăsat scris la condică, la dumneavoastră.
-Sigur că da. Doriți să vorbiți cu dânsa? Tocmai a trecut cu soțul la restaurantul de la parter, după ce avorbit de la noi interurban...
-Nu, mulțumesc!

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!