Știam numele tău încă....Coliviile gri erau goale, papagalii au plecat în Parlament iar tu, ai rămas singură acasă cu gândul la cum poate fi divizat cel mai mic număr natural par. De fapt, unul nu poate niciodată să spună da, dar poate hotărâ să plece atunci când vrea, nu?
Emisfera în care trăiam era comună, plină de demonstrații anti și pro democrație iar deținerea adevărului suprem a devenit o modă pentru mulți. Cei puțini, cei nehotărâți, cei visători au ales în seara aceea să fie orbi și să se bazeze doar pe ceea ce au învățat în clasa I, să scrie și să citească.
Dacă lumea avea nevoie de o singură glumă pentru a reveni la viață eu m-aș fi blocat și aș fi spus doar atât: atunci când ai o tavă, pune-ți inima pe ea, sigur se va găsi cineva care să râdă în hohote de tot ce vei face!