În ajunul Crăciunului, am mers şi eu la biserică, întocmai ca tot creştinul. Lipiţi de gard, câţiva cerşetori îşi aşezau pe cap căciulile roşii şi îşi reglau glasurile răguşite de mahoarcă pentru o interpretare ca la carte de colinde, frecându-şi mâinile de bucurie, imaginându-şi fiecare colectări cu vârf de la puhoiul de oameni care veneau să întâmpine marea sărbătoare de a doua zi.
Obişnuit să-mi arunc ochii prin mulţime din cauza meseriei, zăresc, printre cerşetori, o pramatie pe care o căutam de ceva timp. Avea mâna dreaptă bandajată în aşa hal, încât te apuca plânsul cu sughiţuri, nu alta. Mă apropii de tip, îl apuc de braţ şi atac direct:
-Gândac, nu ne-am mai intersectat demult. Tot nu vrei să-mi spui ce implicaţie a avut soră-ta în cazul cu prostituatele suspectate de tâlhărie?
-N-o să auzi nimic de la mine, detective, râde Gândac, arogant.
-E o biserică mare aceasta lângă care cerşeşti tu. S-ar putea să-ţi pierzi postul!
-Numai să te iei de mine, şi ai să vezi cum o să sară oamenii pentru mine, când o să le spun că eşti gabor.
Am tăcut şi am intrat în sfânta biserică, unde am mers direct la preotul paroh. M-am legitimat şi am spus:
-Mi s-a spus că aveţi permisul suspendat şi totuşi conduceţi.
Părintele s-a albit.
-Cine... cine v-a spus?
-Cerşetorul ăla cu mâna bandajată. Un nemernic, părinte! Eu cred că v-a adus doamna preoteasă.
-Bineînţeles, domnule detectiv, exact aşa s-a şi întâmplat! Măgarul!
M-am închinat şi m-am retras. Oftatul de uşurare al părintelui m-a ajuns din urmă tocmai la uşă.
După nici o oră, Gândac a venit la mine acasă cu lacrimi în ochi.
-Bine, bre, aşa de murdar joci?
-Tu ai început.
-Şi dacă-ţi spun de soră-mea, vorbeşti mata cu popa Tincu să mă lase iară să cerşesc la biserica lui?
-Să văd ce-mi pui pe tavă. Trebuie să fie ceva tare, pentru că preotul e pornit rău pe tine. Oricum, seara asta e compromisă, să ştii.
Mi-a dat Gândac informaţii, cât să umplu o remorcă de tracor. L-am lăsat să fiarbă în suc propriu până pe 28 decembrie, apoi l-am căutat.
-Popa te-a „condamnat” la pauză până la Sfântul Vasile. A vrut până după Sfântul Ion, dar... să zici mersi, că de-abia l-am înduplecat.
-Bine că e doar atât, a răsuflat Gândac, uşurat. Şefu, nu mă mai pun cu mata. Eşti prea periculos!