P9. Sectorul doamnelor

Tribuna a doua este ocupată în întregime de femei.
În rândul I stau mironosițele. Mironosițele erau purtătoarele de mir, un ulei sfânt cu care erau unși morții. În mod uzual, acest cuvânt este folosit greșit. Termenul corect pentru o femeie ipocrită, care simulează evlavia și nevinovăția nu este de a fi mironosiță, ci de “a face pe mironosița”. Mironosițele din calendar sunt cele care au mers să ungă trupul lui Iisus. Pentru a le prezenta, să vedem ce s-a întâmplat cu corpul lui Iisus după răstignire. Iosif din Arimateea și Nicodim, care până atunci fuseseră ucenici de-ai lui Iisus sub acoperire, au mers la Pilat, au așteptat să se spele pe mâini și i-au cerut voie să-i îngroape trupul lui Iisus. Pilat s-a șters cu un ștergar și le-a aprobat cererea. Pentru asta, l-au îmbălsămat pe Iisus și l-au așezat într-un mormânt săpat în stâncă sub forma unei grote, la ușa căreia au trântit o lespede mare din piatră. Martore au fost două mironosițe, Maria Magdalena (Maria din Magdala) și Maria, mama lui Iosif. Nu mă întrebați care Iosif, că m-am cam rătăcit în nume. Printre mironosițe erau vreo patru-cinci Marii, o parte din ele fiind mame sau soții de apostoli. Ei bine, în dimineața Paștilor, mironosițele au mers la mormânt, să-și facă datoria cu uleiurile sfinte. Au găsit mormântul gol, iar Iisus i s-a arătat mai întâi Mariei Magdalena și a trimis-o să ducă vestea învierii celorlalți ucenici.
Să ne oprim puțin asupra Mariei Magdalena. Mulți afirmă că este femeia păcătoasă, prostituată de profesie, care i-a spălat picioarele lui Iisus și le-a șters cu părul ei. Alții o confundă cu Maria din Betania, sora Martei, ambele surori ale lui Lazăr. Ei bine, s-a dovedit că cele trei erau femei diferite, din orașe diferite. Maria Magdalena era o femeie virtuoasă, prima femeie vindecată de Iisus, cea care l-a însoțit pe acesta în timpul tuturor predicilor lui (Luca). Este singura care a participat la toate etapele din săptămâna mare. A stat sub cruce, împreună cu Maica Domnului (Marcu). Pentru comparație, dintre apostoli, singurul prezent era Ioan. A fost martoră la înmormântare, alături de Iosif din Arimateea (Marcu). A mers cu celelalte mironosițe în dimineața Paștilor și a fost prima căreia i s-a arătat Iisus (Marcu). Este cea care a anunțat Învierea celorlalți ucenici. Conform evangheliilor canonice, Maria Magdalena îndeplinește toate criteriile pentru a fi considerată apostol. Dar biserica, nu o consideră astfel, singura concesie a fost să o numească “întocmai cu apostolii”. În ciuda poziției oficiale, mulți teologi afirmă că ar fi chiar primul dintre apostoli ca importanță. Dacă mergem mai departe cu ipotezele, susținute de unele izvoare necanonice, Maria Magdalena ar fi fost soția lui Iisus, căsătorie dacă nu anunțată, cel puțin consumată. Altfel de ce i s-ar fi arătat Iisus mai întâi ei, dacă nu îi era soție sau cel puțin iubită? Dan Brown merge cel mai departe cu îndrăzneala, ne povestește în “Codul lui Da Vinci” că ar fi existat și un copil al celor doi și că urmașii lor ar fi ajuns până în zilele noastre. Oricare ar fi adevărul, e clar că Maria Magdalena este un personaj important și că merită mai mult decât o zi cu negru în calendar, 22 iulie, pe care o împarte cu încă cineva. Încă o dată se dovedește că în biserică există un patriarhat total. Îmi voi schimba părerea în ziua când voi întâlni în DEX, alături de patriarh, cuvântul matriarh.

Am parcurs cu greu lista sărbătorilor din calendar, căutând nume de sfinte. Mi-a venit greu din două motive. Mai întâi m-au derutat duminicile, care sunt trecute cu roșu, indiferent de importanța sfinților. Apoi, multe nume terminate cu a sunt ambigue. Unele sunt clare, Zaharia și Nichita sunt bărbați, Irina și Pelaghia sunt femei. Dar ce te faci cu Euvula, Teopista, Anania... Or fi bărbați, or fi femei? Trăgând linie, am găsit câteva zeci de sfinte, dar marea majoritate sunt cu negru și, aproape sistematic, împart ziua cu alți sfințișori.
Așa cum mă așteptam, am găsit-o cu roșu pe Sfânta Parascheva, în 14 octombrie. Aducerea moaștelor de către Vasile Lupu a fost o investiție foarte bună. Pentru asta, domnitorul a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol. Dar sfânta și-a scos banii cu vârf și îndesat. Fiind atît de lucrativă, cum să nu figureze cu roșu?
În 1 martie (nicio legătură cu mărțișorul), am găsit-o pe Maria Egipteanca, o prostituată pocăită prin secolul IV. Sper că nu s-a întors să le dojenească pe fostele ei colege. Niciodată nu i-am putut suferi pe cei care s-au lăsat de fumat și îi ceartă pe fumătorii activi.

Umblă zvonul că mironosițele vor să instaleze, deasupra tribunei a II-a, o pancartă cu lozinca “Vrem drepturi egale cu bărbații! Suntem mai sfinte decât ei”. Odată revoluția feministă începută, abia aștept să văd cum va arăta calendarul peste cinci sute de ani!