Cine sapă groapa altuia, departe ajunge!
Vorba dulce, sărăcia omului!
Cine se scoală de dimineață cade singur în ea.
Prostul nu e prost destul dacă mălai visează!
Cine râde la urmă, nu prinde niciunul!
Gura păcătosului e ruptă din Rai.
Cine fuge după doi iepuri mult aduce!
Ce-i în mână e brățară de aur!
Calul de dar nici sabia nu-l taie!
Când pisica nu-i acasă, al treilea câștigă.
Ce ție nu-ți place nu se caută la dinți.
Câinele moare de drum lung și vara sanie.
Ce naște din pisică, mâine va fura un bou!
Cine nu are un bătrân oase roade!
Nu da vrabia din mână dar năravul ba!
Mai bine mai târziu șoarecii joacă pe masă.
Mâța blândă la nevoie se cunoaște.
Năravul din fire trece primejdia rea.
Nu iese fum de grija altuia.
Nu tot ce zboară mai mult aleargă.
Hoțul neprins dar brânza e pe bani.
La pomul lăudat nici boii nu trag.
La omul sărac de la cap se-mpute.
Pică pară mălăiață se cunoaște de dimineață.
Prost să fii e negustor cinstit.
Unde nu-i cap, nu merge de multe ori la apă.
Afară e vopsit gardul în gura lui Nătăfleață.