Absurdul a fost alcatuit din caramizile sacrului. Ceea ce astazi e subiectul marii iubiri –dragostea care-l inalta pe om, facandu-l sa evadeze din penibil in lumea zeilor-maine poate fi obiectul unui grosolan dispret, al urii sau –si mai grav-al indiferentei. Fulgerul sacralitatii continua sa apara din vreme-n-vreme pe cerul relatiilor incremenite in absurd.Iti aduci aminte ca ai iubit-o sau l-ai iubit, ca persoana aceea era candva universul sufletului tau. Acum e doar o umbra. Din vreme in vreme, aceasta umbra mai e luminata de o strafulgerare de moment. Atunci straluceste. Uneori feeric. Alteori cadaveric.
Din scheletele fostelor iubiri se nasc larvele celor care urmeaza si care imi vor descarna incet-incet trupul golit de suflet….Nu, bineinteles ca nu e chiar asa. Mitraliera de sensuri si nuante care are darul sa strice tot ce era simplu improscandu-l cu noroi are si o parte buna. Datorita ei, gandesti pozitiv.”Nu e chiar asa”.”Stai putin!”
O iubeam! O iubeam. O iubeam?
Poate-i o prostie sa scrii azi despre dragoste. In primul rand, au scris-o altii, din pacate geniali, din fericire morti…sau invers.Acum ca am spus asta pot continua, am facut-o ca sa imi iau o piatra de pe suflet.
De ce toate lucrurile care se intampla fara vreun motiv anume conteaza? De ce se transforma la un moment dat fiinta pe care ai iubit-o in Tyranosaurus Rex (punct. semnul exclamarii. semnul intrebarii. puncte de suspensie. oftat sec)
Sertarul cu memorii dureroase-sigur il ai. Un raft. O cutiuta. O poza. Incerci sa fugi. Stii bine ca nu ai cum, durerea asta a fost inventata ca sa treci prin ea, nu sa incerci sa te ascunzi.
Poti sa ii incinerezi memoria? Unele propozitii nu mai au predicat. Conteaza? Nu, bineinteles ca nu. Scuze. Definitii. Justificari.
Care e definitia definitiei?
Memoria contraataca uneori in cele mai neasteptate feluri. Mergi pe strada. Nu-i asa ca seamana cu…?
Dragostea maladiva, patologica s-a strecurat incet incet in corpul tau transformandu-se din forta vitala in umoare.Ce se intampla cand vrei sa atingi persoana iubita, dar ea e doar o umbra rece pe un perete intunecat?
Praful de pe perete seamana cu cel din inima mea? Poate, candva amandoi am fost pietre. Pulberea va intra in rasuflarea unui om, iar eu voi fi candva tot colb. Cineva are sa ma inhaleze fara sa stie si apoi are sa ma expire -poate exact cand va spune “Te iubesc!”.
Amor fosil
Iti spun umil:
Om emigra tiptil-tiptil
Dinspre banal in inutil
Versuri proaste scrijelite pe un perete alb.Daca te uiti atent, albul e mat. Peretele e plin de praf. Povesti de dragoste ale unor oameni deveniti pamant.Vantul i-a aruncat pe peretele asta. Absurd si sacru. Dragoste si caramizi. Dorinta si neputinta.Totul pe un zid plin de praf.