agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-10-27 | |
Va veni iarna la noi:
Se vor acoperi copacii cu zăadă, îmbogățindu-i pe cei dezfrunziți și acoperindu-i pe cei încâ verzi. Îi aduce pe toți la aceeași culoare, le estompează formele,îi face mai frumoșii, mai egali. Se vor acoperi clădirile și se vor transforma în movile mai mari sau mai mici pe care lumea le știe numai după renume sau după obișnuință. Se vor acoperi toate acoperișurile, streșinile, geamurile și ornamentele. Vor apare culori vesele pe toate străzile și luminișe ce se vor privi admirativ între ele. Se vor acoperii și oamenii începând să arate ca niște urși mai mari sau ca niște ursueți sprinșari, fiecare după putere. Frigul îi va îmbujora și îi va înviora pe toți. Vor înceoe cântece pline de cuvinte frumoase. Vom începe să căutăm, să-i sunaăm pe cei cu care vorbim mai rar. Iar serile vor fi mai liniștite, omul va fi mai tăcut în fața naturii. Va simți nevoia să se apropie de cel de lângă el, să-și încășzească mâinile și fericirea, inima și îmbrățișările. Va veni iarna la noi: Pământul devine mai greu de săpat, Șevile și firele mai fragile. Școlile se vor răci pe măsură ce se depărtează de centru. În același ritm se subțiază și hăinuțele copiilor care mai au, încă, o casă. O casă ce geme tot timpul sub greutatea zăpezii care pătrunde încet, încet prin crăpăturile pereților. Îngheață noaptea, udă ziua și le măresc continuu. Aceleași mânuțe ce le înfundă cu ziare stau și pe băncile din parc, hârjonindu-se de frig și întinzându-se către trecători. Vine zăpada și acoperă străzile pline de apă. Oamnee stau în stații și se feresc de noroiul împroșcat de mașinile ce țâșnesc din yece în yece metrii. În fața blocului bătrânii se împiedică de gunoaiele acoperite de mâzgă. Se împiedică apoi de câinii nimănui care se strâng tot mai mulți. Se adună atrași de canalizările de apă caldă și se bat cu cei pentru care pâinea nu este niciodată prea mucegăită sau prea tare. Va veni iarna la noi și vom vedea vitrine mari, frumos ambalate, cu televizoare extraplate, la care bătrânii mor înghețați în paturile lor, iar copiii se bucură de turta de Crăciun.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate