agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-01-31 | |
Era o noapte frumoasa, mai ales in camera presupusului poet Slobozeanu Ialomita. Frumoasa zic pentru ca se bucura de o libertate tinereasca, flori, aer, lumina(Luceafarul nu l-a observat s-au nu s-a lasat observat).
Evolutia acestui personaj, porectit de mine Eustachiu se poate spune ca e una firesca, a unui "golan" curajos, ce a patruns pe propriile riscuri dincolo de niste bariere relativ fragile ce se pot descoperii oricui ar avea initial dorinta si nu ar face dintr-o provocare meschina, care nu-iar aduce decat o evolutie de fatada... Nu luam inca contact cu Eustachiu pentru ca e cu o dama, careia ii suge seva si ii aduce una noua, mai vascoasa si de un alb maculat. Salbatice dorinte, de! Zorii zilei, ma gasesc tot in camera lui, stand pe un scaun, de unde cu tota experienta m-am silit sa fac un exercitiu de stapanire de sine, sa nu ma las dus de acest artist boem, ce a jucat un teatru de inalta clas, fara de care nurlia bruneta nu s-ar fi lasat devorata nicicand. Si dupa cum mi-a soptit odata un prieten, cu aceleasi intentii ca si tanarul boem, "omul nu se simte niciodata mai bine decat atunci cand joaca teatru". Pentru ca nu am vrut sa asist la scuzele "de dimineata" ale celor 2, pentru ca Slobozeanu mai are de lucrat la acestea, am iesit sa-mi spal fata si miine, pentru ca deveni in scurt timp umbra lui Slobozeanu Ialomita. Asa cu dimineata inceputa undeva pe la orele pranzului Slobozeanu se imbraca ca un filfizon, dupa stilul sau, rememoreaza niste citate amesteca cu proteine si carbohidrati, pentru ca mental intelege aforismul, dar nu il vede in stransoarea lui, vede ranjetul lui, nu vede sangele, flacarile si nervii care l-au scris. Si brusc deaodata, m-am gandit la altceva, in batranetea mea.Am valsat prin toata camera si m-am intalnit cu el am trecut sobru prin finta lui, dupa care m-am "dus cu pasi de dans pe fundul oceanului",dupa cum zicea "Don Mario Puzo" pe care il vad lasat pe o masuta din camera si ma bucura si mai mult cai sunt impacat cu gandul caci Slobozeanu va sti ca in aceasta seara ca "somnul este o evadare periculoasa". Pentru a ramane conectat la cultura pe care tot incerc sa o trasez melodios in mintea lui afara, se duce la o cafenea literara, unde profesoara pezideza cercul literar, plin mai mult de eleve. Vorbind de rolul femeii in societate si de ce iubim femeile, Slobozeanu Ialomita tine o prelegere in care buzele sale ondulate tine o teorie condensata, cu aroma de primavara, cum niciodata nu a reusit sa creeze scriind la biroul lui.Acum o senzatie mistica i-a curins mintea , a reusit sa faca o distintie intre "ganduile vii" si "gandurile moarte" din capul sau si intr-un soi de schizofrenie lirica graieste: -Da(rasunator ca sa atrada atentia). Eu pot iubi mai multe femei in acelas timp. -Cum asa?, se precipita profesara speriata . -Adolescenta si mai ales cea tarzie te indemna la o ultima lovitura de romatism exagerat si pentru a nu te lasa prda indobitocirii uriase ce-ti poate ruina viata, iubesti mai multe femei deodata. Si pentru a aduce mai multa poezie sau ami degraba stralucire pe sub sticla pusa in rama, 2 din cele 5-6 fete, sa fie surori sau cel putin verisore. Cat de romantic ar fi sa iesi in oras sa minti o fata cu o minciuma mai sincera decat un adevar ca o iubesti...si sa te duci la alta si tot asa. -Baiete! -Vorbesc serios domna profesoara. Ai pacali dragostea pina in cele mia mici detalii, ai fi cu un pas inaintea ei, ai fi cel mai mare romantic al orasului, fara inca sa fi indobitocit. Asta datorita si palmelor pe care le vei primi foarte rapid de la fetele care se vor simtii jignite, dar as suporta ce-a mai tampita pedepsa pe care mi-as gasi-o si eu apoi..m-as musca, m-as biciu numai sa traiesc cel putin 3 zile asa. Vazand zambetul minunat al unor fete si dispretul altora, caci baietii isi golisera fata de orice continut, Slobozeanu pleca in pauza fara sa mai revina pentru a doua ora. Se simtea mai mandru ca oricand de frazele scoase si de ravagiile pe care le va face in acea seara prin salonele adolescentine. In acele saloane acum, era vrajit de sine, dar un intelegea ce se intampla, fetele picau ca de obicei, dar el observase ceva cu mintea lui, cumva "dublu-gandea".Speriat a parasit salonul si s-a plimbat ore intregi nu cum obisnuia altadata insotit, ci singur ghidat de stelele cerului. In drum spre casa tanarul simte salbaticia oarecum eleganta a noptii, dar nu ca alte dati ci atat de serios incat iuteste pasul, caci incepe sa simta in plina strada, in plina noapte parfumul tatalui sau. * Slobozia Slobozean=om liber. Ialomita=raul care strabate ariditatea. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate