... e frig, e zi de primavara, e 8 martie. Prima data cind in asta zi nu-mi gasesc loc... Sunt intro situatie ce nu o pot indentifica... Nu pot sa determinez cum am nimerit pe fotogalerie, cum m-am patruns in fotografiile tale, mai ales in cuvintele scrise de tine. Aceste cuvinte, ce erau scrise pentu toti, pentru mine au stat ca o usa larg descisa in suflet, in infinitul cosmos al tau, s^au ca o prapastie in care inconstient, instinctiv, a aparut o dorinta sa ma arunc, ca o mlastina in care vreai sa te inneci. Niste sentimente, aparute din senin de prima data, sentimente mai adinci, mai concrete decit cele ce apar in viata reala. Poate ca din cauza, ca nimic secundar nu sta ca obstacol intre essente...
... imaginele cu care vroiam sa conversez cu tine, erau acele imagin, care vorbeau cu mine. Vroiam ca ele sa vorbeasca si cu tine. Sa fie ca un mijloc de comunicare in limba inceleasa de ambii... M-am atirnat la asta, cum daca as stranje pe lan diferite flori, cu ajutorul carora as conversa cu tine fara cuvinte. M-am atarnat ca la flori, care apartin tuturor - neapartind la nimeni...
... am gresit. Oamenii, situl - nu e un lan cu flori. Gresala, s^au mai precis determinat - crima, am savirsi-to numai din cauza ca asa me-a cerut sufletul. Asa ca, tu nu ai nici o vina in dorintele, juridic criminale, ale sufletului meu. Mai mult, iti sunt multamit pentru starea asta de criminal in asteptarea pedepsei s^au amnistiei.
... am primit al tau mesaj. E primavara, e 8 martie.Fara soare - e cald si luminis. Citesc mesajul tau si in cuvintele tale vad miscarea buzelor, privirea, emotiele...
... cer scuze, ca in acasta zi ti-am scris un mesaj nu prea vesel, si totus, macar un ungi de zambet...