- Tu ai auzit de omul care minca albastru?
- Cum adica? ii raspunse celalalt nedumerit.
- Cum, n-ai auzit de omul care minca albastru?! se mira primul.
- Nu.
- Sa vezi ce chestie, se inflacara primul, tipul minca tot ce e albastru. Maica-sa, cica, ii colora mincarea cu albastru ca s-o poata minca.
- ...? se mira celalalt.
- Sa-l fi vazut cum se imbraca tot numai in albastru, se vopsea pe toata fata cu albastru si odata si-a vopsit si parul cu albastru, arata ca o sperietoare. Atunci l-au si inchis la ospiciu, dar apoi i-au dat drumul, n-aveau locuri destule s-apoi tipul nu facea la nimeni rau.
- Chiar asa? ii raspunse celalalt, si se pusera pe ris.
- Cica, continua primul, maica-sa i-ar fi dat sa suga lapte albastru, da' eu nu cred asta.
- Asculta, il intrerupse celalalt, tu chiar l-ai vazut pe tipul asta?
- Nu ma crezi... se infurie primul.
- Bine, bine, zi mai departe.
- Au vrut sa-l dea si la scoala, dar le-a baut cerneala din stilouri la toti si l-au dat afara.
- Asta-i cea mai tare chestie pe care am auzit-o vreodata.
- Tipul, continua primul, zicea ca daca o sa bei albastru o sa zbori, o sa devii usor si invizibil si statea ore in sir pe scari la catedrala privind cerul.
- Si ce s-a intimplat cu el?
- Intr-o zi a disparut din oras. Nu l-a mai vazut nimeni.
- Ce, doar n-a devenit invizibil?
- L-au cautat vre-o saptamina.
- Si, il grabi celalalt?
- L-au gasit mort pe acoperisul blocului turn. Bause ceva otrava albastra.
- Bai ce chestii sint si-n lumea asta, incheie celalalt si plecara impreuna mai departe.