Fiului celui căzut.

Nu din clipa în care a ieșit la lumina zilei pentru prima oara socotim noi zilele sale, tatăl tău, în Þara Sfîntă, ci de cînd însuși Domnul a decis că aici vom viețui și munci.
Și tot așa, nu glonțul vrășmaș ce i-a oprit inima sa puternică, (nu) stîrnește acordul final. El, eroul nostru, trăiește în inimile noastre, el trăiește în noi, cei ce am sorbit de la el puterea de a merge înainte.
Nu e în puterea acelui vrășmaș să curme ceeace însusi Domnul a stabilit, precum nici nu a fost în puterea multor ani de pribegie să ne faca să ne topim în amalgamul general ce se numeste LUME.
Privește fiule, privește.
În față e Marea Tiberiadei, acolo unde strămoșii tai au pescuit și o mai fac și astăzi, acolo unde însuși Sanhedrinul a viețuit ducînd în sine și prin sine vorba celui de sus.
Privește culmea Arbelului. Acolo au trăit și luptat vitejii tăi strămoși împotriva romanului, cel ce a vrut să ne uităm tradiția și neamul și să ne închinăm zeilor lui.
Privește Tara Galilului Superior. Aceasta fîșie îngustă de țară vrută nu odată de dușmanul de la Rasare Soare ca să ne arunce în Marea de Mijloc.
Domnul ne-a întărit inima și brațul și am putut rămîne spărgînd cu te miri ce asaltul dușman. Prigonitul și umilitul timp de sute de ani în țara altora a spus "Pînă Aici, peste noi va trece doar bunul Dumnezeu. Ne-om bate pînă la unul căci în spatele nostru e casa și neamul".
Și Ierusalimul, dragul meu.
Zidul Plîngerii, acel vis spulberat de dușmănie internă prostească a omului și nu de către Imperiul Roman cu puzderia lui de arme și mercenari.
Ne-am intors la Tine, Zid slăvit în cîntecele noastre.
Ne-am intors la tine, o, Munte al Măslinilor în care zac eroii de demult.
Mult așteptatul Mesia din direcția ta va veni atunci cînd va dori Domnul.
Ne-am intors la Tine, o Munte Messada scump nouă. Strămoșii nostri au luptat pînă au putut contra romanului crîncen și setos de putere și de nu au mai putut au murit căzînd unul în sabia celuilalt..
Bărbati femei si copii.
Doar unul a rămas ca să povestească gloria străbună.
Domnul și-a indeplinit făgăduiala și ne-am intors în Þara Promisă și ne-om ruga ca să ne întăreasca brațul și inima și de acum incolo.
Nu vrem să prigonim pe nimeni. Arabul e și el ființa Domnului și va ști, sper, că el are locul lui și noi pe al nostru, ca dorința Domnului să se săvîrșească în veci.
Pace va fi și fiecare va sta și munci în locul destinat lui de la inceputuri și dragostea și frăția între neamuri va fi puterea tuturor fără deosebire de neam și tradiție.
Amen.