agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1581 .



Marcoon 5: Just for you
proză [ ]
-scrisori- VII

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Lican Tropp ]

2007-10-01  |     | 



Au gustul amar, din pereții lor gemetele ascultă fiecare zi trecută în liniște. De când s-au schimbat propietarii, nopțile au aromă de lumânări arse și trupuri nepotolite. Într-o zi Pante s-a dus să-și cumpere o litră de panuello, i-au rămas copiii și muierea în bătătura casei. Au plâns o vreme după viața lui, apoi au vândut pe rând acaratele unei matroane de provincie, până au rămas fără acoperiș. Pe mine m-au lăsat în mansardă după învoiala făcută înainte de toată nenoricirea abătută peste sufletele lor. I-am mulțumit femeii până când și-a luat copiii sub fuste și nu s-a mai văzut, departe de acel loc rămas acum matroanei o femeie nu tocmai plăcută la prima vedere, care după uitătură nu îmi pare tocmai străină de cele întâmplate.

A doua zi după ce inima nefericitului a rămas în lama unui necunoscut, am dorit să plec. Ghinionul m-a urmărit multă vreme ca să-i mai las loc și mâine. Îmi făcusem bagajele și am coborât la Consuelo să-i îmbrățișez puradei, mai ales pe cel mic, o să ducă dorul bicicletei ruginite. L-ai fi plăcut! Erau cu toții înfășurați în mâini, palmele nu le mai ajungeau pentru amarul vărsat. Asta a fost atunci, acum încă sunt aici și încerc să te aflu. Cred că sunt mai aproape ca oricând, mai ales de când Consuelo mi-a vorbit.

Ziua 500: pașii s-au oprit în dreptul intrării. Să tot fie de când umbra lor a rămas dedesuptul ușii. Am uitat să respir.

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!