agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-11-06 | |
A little bit dizzy. Iar am dat cafeaua pe foc. Nu-i nimic, asta înseamnă că după-amiază ne vom pune mănușile și vom spăla aragazul. O să ne stropim în glumă cu apă apoi vom face dragoste.
Încă dormi la ora asta, așa că mi-am permis să rămîn puțin cu mine. Probabil pentru ultima dată. Știi că sunt tot al tău, sper să nu te îmbufnezi dacă întinzi brațul și nu mă găsești acolo. Þi-am zis că pentru tot restul vieții mă voi trezi înaintea ta ca să pot face totul firesc. Curios cum viața te poate întoarce pe toate fețele și în cele din urmă lasă din tine doar ceea ce trebuie să însemni nu ceea ce ai fi vrut tu să fii. Voi avea o aniversare ciudată. Refac tot drumul pînă la punctul acesta pînă la dimineața asta în care tu dormi cu gura puțin deschisă ca și cum ai vrea să-mi spui ceva. Totul a început în Old Fogy. Nu știu ce m-a apucat atunci de ți-am zis că dacă viața nu are semne atunci o să le inventez. Probabil am zis-o cu atîta patimă că pielea ta sfîrîia ca atunci cînd stingi o țigară. Totul se învîrtea cu mine scaunul masa paharul Jim Morrison și pereții. De fapt totul se învîrtea și eu n-aveam niciun punct de stabilitate. Mă uitam minute în șir la haina ta albă îmi venea să-i spun toate lucrurile pe care nu ți le puteam spune ție. Mi-ai povestit cum s-a tăiat Otilia la deget cum schimbă băieții la grădiniță. Ne uitam unul la altul cu poftă n-aveam curaj niciunul din noi să facă ceea ce trebuia făcut. La un moment dat ți-am văzut pielea și mi-a venit să te mușc. Þi-am zis că nu-mi place să-mi imaginez pentru că așa n-o să mă dezamăgești. În noaptea aia mi-am mirosit ca un prost mîinile poate încă mai aveam o urmă din tine. S-a făcut iar luni iar Curtea de Apel iar frig. Þi-am zis că o să fac 28 și că nu prea am idee cu cine o să petrec. Cel mai important ar fi fost să te găsesc în dimineața aia lipită de mine încolăcită să mă ridic odată cu tine să merg odată cu tine. Pentru că așa ar trebui să fie oamenii. Să aibă două capete două perechi de mîini și două perechi de picioare. Așa ar face tot ce trebuie făcut într-o viață. Avem nevoie de locuri și gesturi comune. Old Fogy era bun pentru început. Și Matizul și haina ta albă și-acum mai vorbesc cu ea cînd nu-mi iese bine ceea ce vreau să-ți spun. Nu prea mai contează acum. Lucrurile simple trebuie spuse cît mai simplu. Cam așa cum spune Otilia Emi știu să-mi leg șireturile și să citesc ceasul. Vreo două zile mi-am cîntat la mulți ani. Chiar nu are importanță e o zi care marchează o trecere nici eu nu prea știu ce. La cinci ani am primit o păpușă la zece m-a încuiat tata în beci pe la 25 am băut o verighetă. Nu mi-am dorit decît pe cineva lîngă mine. Ai rîs puțin. Banalități nu? Uite eu n-am fost niciodată în stare să aleg cadouri potrivite. Am privit absent pe geam mi-am dorit să fac rău tuturor celor care au plecat de lîngă mine. Am zgîrîiat cu ciudă masa de lemn. Aș vrea să te gîndești să fii soțul meu. În acest moment s-a oprit totul.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate