agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1925 .



Marea schimbare
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Nicu al Popii ]

2008-01-26  |     | 




Marea schimbare

Nu trece o zi fără să aflăm că s-a mai produs o catastrofă în lume. Dar să se întâmple în Vulturești chiar nu mă așteptam ! Dealul s-a despicat și din vârf se prăvale apa limpede, ca o cascadă, exact peste drum de casa părintească unde intră sub pământ și dispare fără urmă.
Priveam șuvoiul cum se repezea în vâltoare, mă bucuram că nu sapă la temelia casei dar îmi spuneam că la o nouă viitură, poate mâine, poimâine, va dispare orice urmă că acolo a fost cândva o construcție. Atâția ani mă luptasem în procese să demonstrez că e locuința noastră! Pe vremea aia doamna Livia mă adusese de 30 de ori în Slobozia, (procesul fusese strămutat din Pitești), pentru a-mi spune tot de atâtea ori, „ lipsă de procedură, nu vezi, Vultureni în loc de Vulturești, Popenciu în loc de Popescu” ș.a.m.d.
Doamna Livia era o frumusețe, m-am înscris în audiență s-o văd mai de aproape. „ Doamnă este o problemă de viață și de moarte, nu ne mai amânați, au trecut 7 ani, mama...”
„ Vezi-ți dom’le de treabă, ce cauți la mine dacă ești parte în proces?”
De supărare mama a făcut congestie cerebrală, a mai dus-o așa, un timp și a murit în noaptea de Crăciun din 1999.
Mor oamenii în fiecare zi, nimeni nu scapă de această binefacere. Categoric nu Doamna care azi are cea mai înaltă fucție în C.S.N. a fost de vină...
Priveam în continuare dealul, casa unde mă născusem și copilărisem și trăiam un sentiment de zădărnicie, atâta luptă pentru ceva atât de perisabil! Când o să plec n-o să o iau cu mine. Și nici fala sau altceva! Dar ce să fac dacă acolo erau rădăcinile mele? Huietul apei era monoton, continuu. E doar o chestiune de timp ca și rădăcinile să îmi fie spulberate.
Am început să fotografiez, să filmez, deodată o știam, casa dobândise valoare inestimabilă!
Ce energie uriașă o proteja că râul în loc s-o fărâme în mii de bucățele se ascundea în măruntaiele din adâncuri ?
M-am dus la frate-meu și i-am cerut să întocmim un text, un fel de anunț pentru ziare, radio, televiziune. Trăiam sentimentul că în acea zi se va mai întâmpla ceva colosal, mondial, interplanetar și despicarea Dealului fusese doar semnul !
Cu toată strădania noastră, de a fi difuzat filmulețul și comentariul turistic, agențiile de presă scriau doar despre apariția omului cu trei mâini, două guri și un picior ! Despre asteroidul XXX care era cât p’aci să lovească pământul. Despre cutremurul care va să vină ! Eram disperat !
Probabil că taina geologică era acoperită de evenimentele banale, pierdută printre miile de fapte nesemnificative ! Ia să caut !
Am găsit o trăsnaie. Municipalitatea din Brașov a cumpărat cu 300.000 de Euro un autobuz mai lat ca strada. S-au strâns consilierii, îl privesc din toate părțile și se întreabă, “Ce facem cu ăsta ?” Îl așezăm pe un podium în Piața Mare, acolo unde a început revolta în 1987 și-o să devină loc de pelerinaj. “Autobuzul mutant”, a dat soluția ingenioasă un consilier deștept. Fleacuri ! Evenimente minore! Nu rămân în istorie.
Ce să fie, ce să fie ?!
Staai ! Ce zi e azi ? 10 ianuarie 2008 ! Voi calcula amprenta vibratorie a acestei zile.
Unuuuu ! M-am cutremurat ! Așadar semnul mă avertizase, se va întâmpla ceva ieșit din comun, evenimentul va schimba cursul istoriei, al României, al Bucureștiului, al meu ! Presa însă nimic, radiourile, televiziunea nu se întrerupeau pentru a relata știrea, știrea despre o energie uriașă identificată pe locul casei noastre părintești. Acolo trebuie zidită o biserică, poate o mânăstire!
Dar dacă am aplicat teoria greșit ?! Am calculat încă o dată folosind altă formulă. Am obținut trei, va să zică treimea !
Undele minții străpungeau toate barierele, se reflectau în infinit și se întorceau cu aceiași grabă la mine.
Am concluzionat. Ambele rezultate sunt valabile, doar că semnul trebuie bine interpretat.
Am ajuns în București surescitat. Mă chinuiam în continuare să aflu cu o clipă înaintea celorlalți evenimentul ce urma să înceapă .... Să am o minte mai limpede, după serviciu, am pornit pe jos în plină iarnă, cu alunecușuri pe trotuare, nămeți și înjurături neaoșe după ce tot eu eram stropit de mașini cu fleșcăiala de pe stradă.
Acasă nici nu mi-a trebuit mâncare. Am dat drumul televizorului, radioului, degeaba, nimic și nimic. Am căutat și pe INTERNET, toată seara, nimic ! Resemnat, așteptam ca pendula să bată ora 12 noaptea, numărând în gând, șase, cinci, patru … Cu o fracțiune de secundă înainte de trei, am sărit ca apuucatul, am alergat la cuier și-am căutat febril în buzunarele adânci ale hainei de oraș.
Aah ! Aah ! Aah !
Cum nu mi-am amintit ? Miracolul trecuse pe lângă mine, doar că nu avusesem Ochiul să-l văd !
Azi, în miezul zilei, la ora 12 (se putea altfel) în drumul meu spre inima Bucureștiului, m-au înconjurat două doamne (cu mine eram trei) și numai zâmbet, mi-au șoptit “an electoral, vă oferim trei calendare de buzunar !”
Păi De Ce domnule consilier, Gheorghiță Săvuleanu spuneți sub fotografia din calendar “Sunt ultima soluție !”?.
Pardon, ultima soluție pentru mine sunt “Eu”, vă rog să mă scuzați, ați învățat să trăiți în locul altcuiva și eu n-am auzit de dumneavoastră? Promit să vă caut.
Păi De Ce domnule Romică Rainer spuneți că “Unirea face Puterea” și nu pomeniți nimic de mine? Și eu pot fi … Unsul, am demonstrat calculând amprenta vibratorie a zilei, am descifrat taina semnului.
Păi De Ce doamnă Ionica Romica Dragobete sub fotografie scrieți că “Iubirea face Puterea” și nu mă vedeți ? Și pe dumneavoastră vă caut, dar dacă n-oi avea timp o să-mi trimiteți mapa profesională cu ce ați făcut în ultimii treizeci de ani? Că doar nu sperați să vă cred pe cuvânt!
Apropos, am un manifest electoral, rupere de oase ! Trebuie doar să-l găsesc printre terfeloagele mele, îl îmbunătățim împreună. Nu uitați însă, Unu e puternic prin Dumneavoastră trei.
Sunetul pendulei încă umplea camera când gândurile mele au suferit o nouă întorsătură. Ãștia mulți, de bună credință, când vine sorocul, aleargă să îi voteze pe cei care își dau cu tot felul de crème pe obraz, una mai groasă ca alta. Ca de fiecare dată Păcăliții se întorc și fluieră a pagubă iar Aleșii, după ce ajung în fruntea bucatelor, devin Gaura Neagră , devalizează băncile, fură terenuri, și câte altele. Ultima soluție? Trebuie adunați degrabă la Vulturești, băgați în vâltoarea cea limpede a apei pentru a fi spălați să le vedem chipurile schimonosite de pofte... Poate fi ceva pozitiv în virusul SIDA?
Cât despre Dealul ăla despicat … nicio problemă, apa aia nu curge degeaba, poate s-o întâmpla și minunea să vină intunecații singuri să-și spele păcatele în vâltoare.....

Nicolae Aurelian Diaconescu
10 ianuarie 2008

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!