agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-03-03 | |
Înjurături
O terasă, la o masă beau bere trei bărbați, muncitori în construcții, povestind aventuri de pe șantierele pe unde au lucrat. Andrei lăsând halba pe masă, înghite și zice: - Și zici c-ai fost și-n Germania, mă ? - Da, bă, am lucrat și-n Germania, răspunde Tase. - Da-n Italia n-ai fost, că ne-ntâlnisem noi pe la Roma, pe șantierele alea ? întreabă Marinel. Tase gesticulează supărat: - Ba da, am fost și la Roma, că doar ne-am întâlnit acolo, da’ ne-a prins poliția și ne-a trimis acas’, dup-aia am plecat în Germania. - Cum, mă, ți-a aprobat dosaru’ ? se miră Andrei - Păi, la ce bani am dat, bine-nțeles că mi-l-a aprobat, răspunde Tase. Andrei îl bate pe umăr pe Tase: - E, și cum a fost ? - Da, cum a fost, mă, prin Germania ? întreabă și Marinel. Tase răspunde cu dezamăgire în glas: - E, n-a fost, bă, prea bine. Andrei rămâne cu gura căscată: - Nu ?! Pe terasă vine un inginer constructor, caută din priviri un loc liber, cei trei îl văd și îi fac semn să vină la masa lor. Se strâng mâini, inginerul se așează și își comandă o bere. - Și ce mai faceți băieți ? îi întreabă inginerul. Tase răspunde cu glas stins: - Ce să facem, pe șantiere, cum ne știți. - Păi, da, viață de constructor, ce să-i faci, de pe un șantier pe altu’, continuă și Andrei. - Așa-i, măi băieți, ce să-i faci, alergăm de pe un șantier pe alt șantier și tot așa, dar acum pe unde sunteți, pe unde ați mai fost ? întreabă inginerul. Marinel răspunde pe un ton optimist: - Aaa, uitați, Tase, tocmai s-a întors din Germania. Vine chelnerul cu berea inginerului, ciocnesc toți. - Noroc, băieți ! Tase se mai înveselește: - Să trăiți, dom’ inginer ! - Numai bine ! îi urează și Andrei. - Noroc, noroc ! Beau toți și lasă halbele pe masă. - E, Germania, ă, e bine ? contiunuă inginerul. Marinel se grăbește să răspundă: - No, Tase zice că nu-i bine. - De ce ? întrebă mirat inginerul. - Ați fost în Germania, dom’ inginer ? - Da, am prins două contracte. - Și a fost bine ? întreabă Tase. - Da a fost foarte bine, ce să spun, mie mi-a plăcut în Germania. Dar tu ce-ai pățit ? - Chiar așa, ia povestește, îl invită și Marinel. Tase bea din bere, trage aer în piept și începe să povestească: - Deci, am ajuns cu autocaru’, m-am dus la ăia la șantier, mi-a dat loc de cazare, mi-a arătat unde-i masa, unde se servește masa, și m-a dus la maistru. Maistru’, ăla, a început pe germană la mine, să ofteze, ah, ah ! Cred că-mi zicea ceva de mâine, da’ cu ah, ah ! - Nu, nu, zicea probabil acht, adică opt pe germană, îi explică inginerul. - Aaa, ăla zicea să vin a doua zi la opt, auzi, se miră Tase. - Păi, tu ce-ai crezut, mă ? îl întreabă Andrei. - Ce să cred, mă, nimic, ridicam și eu din umeri. Marinel se interesează și el: - Așa, și ce-ai făcut ? - A doua zi m-am sculat la patru și m-am dus la lucru. - Așa, și ? - Și, și ăia au venit la opt. Andrei contrariat: - Păi, și tu ce-ai făcut în timpu’ ăsta ? - Ce era să fac, m-am uitat la stele. - A, așa, da ! îl aprobă Marinel. - Băi, mă gândeam că, de, o fi duminică sau că-i vreo sărbătoare la ăia, p-acolo. - Și ? - Stam și așteptam, de fapt nu știu ce așteptam, da’ stam. Am vrut să dau telefon, da’ cui, și nici germană nu știam. Marinel strigă speriat: - Și ce-ai făcut ? - Nu știam ce să fac, stam așa, când ... băi băiete, pe la opt fără cinci, încep să apară nemți de peste tot, până m-am desmeticit eu, ăia toți lucrau și eu stam cu gura căscată și mă miram de unde au răsărit. Când, vine maistru la mine și începe iar ah, ah ! ... arbeit, arbeit ! asta înseamnă muncă, nu că știu, vreo cinci cuvinte știu. - Păi, tu ce te mirai, așa ? întreabă Marinel. - N-auzi, la fără cinci au venit și la fix, toți, lucrau. - Păi, stai, băi, puțin, și cafeaua, ziaru’ ? întreabă Marinel gesticulând. - N-a comentat și ei meciu’ d-aseară ? se interesează și Andrei. - Nu, băi, direct muncă ! - Da, așa este în alte țări, sunt mai direcți, mai riguroși, completează inginerul. - Păi, și eu-s friguros, sare Marinel. - Riguros, am spus, nu friguros. Tase continuă: - Vedeți, mă, voi nici cu româna nu vă descurcați bine, și eu să mă înțeleg cu ăia, în Germania. Inginerul încearcă să-l ajute: - Da, dar după asta te-ai apucat de lucru și ai intrat în programul lor normal. - Ha, ha, ha, ai, dom’ inginer, da’ ce eu-s, d-ăla, ucenicu, să mă pună la treabă cum vrea ei. - Dar ce-ai făcut ? se miră inginerul. - M-am făcut că m-am lovit la picior, că, ăia, în Germania, au sistemu’, ăla, bine pus la punct, îți dă bani și te duce la spital. Tu stai în pat la spital, banu’ merge, ai pus-o. Andrei îl laudă: - Bravo, Tase, ce tare ești ! Marinel îl laudă și el: - Băi băiete, românu’ tot român, șmecher ! - Și a mers ? se interesează inginerul. - No ! răspunde Tase dezamăgit. - Da’ ce sa-ntâmplat ? - N-a mers ? întreabă Marinel cu năduf. - Băi băiete, m-a luat salvarea și m-a dus la spital. - N-aveai asigurare ? întreabă inginerul. - Ba, tocmai, c-aveam. - Atunci ? - Când am ajuns la spital, băi băiete, doctoru’ și-a dat seama că n-am nimic și a început să mă înjure. Marinel completează cu calm: - E, bă, doctoru’, na, era de meserie, s-a prins că-i înșelătorie. Inginerul foarte surprins: - Cum, te-a înjurat doctorul într-un spital în Germania, nu pot să cred. - Da, m-a înjurat, cum m-a văzut, a început să mă injure „tu-vă ... muma” ! - Dacă era doctor și-a dat seama că n-ai nimic, îi explică Andrei. - Păi, da, trebuia și tu să te julești puțin, măcar, completează și Marinel. Inginerul intervine: - Nu, stați așa ! Tase mirat: - Ce-i ? - Doctorul nu te înjura, îi explică inginerul. - Nu ?! - Nu, te întreba dacă te doare, pe germană se zice „tun weh”. Nu te înjura „tu-vă ...” Tase își pune mâinile în cap disperat: - Aoleo ! Băi băiete, ce prostie am făcut, am crezut că și-au dat seama că n-am nimic și m-am dat jos de pe targă, m-am întors la șantier și, ăia, m-au trimis acasă. - Þi-au dat bani ? se interesează Andrei. - Mi-au dat ... bună ziua ! Marinel îl consolează: - Da, da’ măcar ai făcut și tu o excursie ca șmecheru’, în Germania ! |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate