agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-03-03 | |
Autor: florentina craciun (fabyola)
Era tarziu. Tarziu in viata mea! S-a intamplat fulgerator. Eu niciodata nu am crezut in dragoste la prima vedere, dar nici in dragostea care se construieste din franturi frumoase, dar la distanta. Acum a fost sa fie exact asa cum m-am temut intotdeauna. Intr-o zi care nu se distingea cu nimic de toate celelalte, m-am hotarat sa intru intr-o comunitate de oameni care aveau sa spuna, sa ofere, sa caute multe, foarte multe. Eu da, aveam de toate din acestea cate putin si atunci mi-am zis, ca nu ar fi rau sa incerc sa traiesc si eu laolalta cu ceilalti si sa impartasesc cu ei toate acestea. Aveam multa experienta si puteam sa ofer oricui orice si-ar fi dorit din ceea ce eu stiam. Astfel intr-o noapte tarzie de iarna, cand in casa mea era liniste deplina, am intrat pe internet pentru a cauta aceasta oportunitate. Am reusit sa ma inscriu pe un Site de mare importanta, site international, in care se poate face orice doresti in limitele decentei. Poti scrie, poti publica, poti primi mesaje, flori, poti iubi, da poti si iubi este adevarat. De aceea eu, acum o sa povestesc aici cu sinceritate o intamplare, a mea desigur, si cred ca acest lucru i se poate intampla oricui, iar eu nu am reusit sa fac abstractie de la aceasta regula. Peste vre-o doua luni de la inscrierea mea, am reusit oarecum, sa ma obisnuiesc cu procedurile site-ului respectiv, si astfel, am observat ca poti fi foarte fericit cu cei de langa tine, chiar daca nu-i vezi. Pentru ca se stie, ca pe un sit nu ai cum vedea partenerii, decat citind pagina. La catva timp dupa aceasta, am primit si eu o vizita a unei fete, romanca si ea, de aceea am gasit necesar sa-i fac o contravizita, pentru ca nu-i asa, acesta este protocolul. Zis si facut, chiar a doua zi, m-am dus pe site-ul Ilonei, acesta este numele ei dat de mine, nu cel real, si cred intelegeti si de ce! Ajunsa pe pagina site-ului ei, am urmarit cum se desfasoara la ea o activitate zilnica, care sunt persoanele care vin in vizita doar odata intamplator sau de mai multe ori.Aruncandu-mi ochii pe partea din dreapta a paginii, la rubrica "friends" am vazut o figura barbateasca, distinsa, careia i se citea tumultul de inteligenta in privire, dar in acelasi timp aceeasi privire afisa o tristete aparte, o teama daca vreti de ceva nestiut inca. Am avut o curiozitate neinteleasa, nestapanita de a ma duce pe site-ul lui. Am facut doar un clik, clik-ul vietii mele, si am ajuns pe un sit de o frumusete divina, cu largi vederi ale unui oras italian, inconjurat de apa. Frumusetile se adunau si se estompau, pierzandu-se apoi intr-un ochi mic, un led care clipea continuu, spunandu-mi ca stapanul sau era acolo. Dar nu, eu am ramas sa mai privesc acele imagini. Din nou va spun ca ignoranta mea a mers pana acolo, incat m-am vazut de indata pozata pe sit, fara sa stiu ca de fapt cand apari in fata site-ului automat iti apare imaginea pe el. A doua zi, s-a intamplat minunea. Uitandu-ma si eu pe site-ul meu dis-de-dimineata, am recunoscut acel barbat care venise in vizita la mine. Am aflat ca se numea Luigi. Clipa aceea este memorabila, deci nu o sa o pot uita toata viata mea. Am ramas nu stiu de ce inmarmurita, fara sa mai pot spune ceva timp de cateva minute. Atunci nu am putut lua vre-o decizie. Am lasat timpul sa vorbeasca dar am ramas cu o teama de neinvins. Dupa doua zile, am primit un mesaj de la Luigi. Ma intreba daca sunt de acord sa discut cu el. I-am raspuns ca da, sunt de acord, desi nu cunosteam pe atunci aproape nimic din limba italiana. Vorbeam zilnic pe messenger sau chat. Nu vreau sa mai aman, si va spun ca ne-am indragostit unul de celalalt fara nici-o posibilitate de a mai putea schimba ceva. Stabilisem tot felul de coduri pentru a ne putea intelege deoarece nici el nu cunostea nici-o boaba romaneste si nici eu nu cunosteam limba italiana. Eu in final am invatat binisor, el foarte putin chiar, dar eram bucurosi ca ne descurcam. Luigi avea un bun prieten pe acelasi sit cu noi. Ce destin ! Nu o sa-i spun numele, dar intr-un fel tot o sa-i spun, deci se va numi de aici inainte Pool. Orice asemanare este pur intamplatoare. Intre Luigi si Pool era o prietenie veche. L-am intalnit pe pool de multe ori pe site-ul meu, cu mult inainte de a-l cunoaste pe Luigi, era pe la fotografiile afisate, pe spatiul unde se lasau comentarii, unde atunci cand venea in vizita, punea cele mai frumoase flori in combinatii care iti luau ochii. Avea cele mai frumoase cuvinte adaugate la adresa mea. Eu nu am aflat decat foarte tarziu ca Pool era indragostit de mine fara nici-o speranta. In cateva randuri am avut discutii cu Luigi de la diverse vizite ale altor persoane pe site-ul meu. Isi facuse loc intre noi monstruoasa gelozie. Din sapte zile cat are o saptamana, cinci zile eram suparati. Plangeam mult ca nu avea incredere in mine. Suferea la fel si el. Mai grav era ca avea convingerea ca nu-l iubesc suficient si ca exsista pericolul de a ramane intr-o buna zi fara mine.. Nu la-m intrebat niciodata daca este castorit sau nu, nu m-a interesat acest aspect.Am aflat mai tarziu chiar de la Pool ca da, era casatorit. Si da, eram si eu casatorita. Dar nu despre asta era vorba. Nu se putea intampla nimic. Distanta isi punea bine amprenta. Eram acolo pe sit impreuna, deci existam, atat ! Durerea a fost repetata, mereu, mereu, pana cand intr-o seara tarziu, dupa ce am avut o defectiune de durata pe computer, am vazut un mesaj de la Luigi precum ca nu m-a vazut toata ziua si deci am fost ocupata ca sa vorbesc, nu cu Pool, ci cu altcineva strain din cale-afara de orice probloema de a noastra. Desigur, nu era deloc real, si asta m-a durut foarte rau, ma doare si acum, deoarece nu am reusit nici unul sa trecem cu vederea. Durerea este inca incomensurabila si desi am avut unele initiative de impacare, m-am lovit de un refuz categoric spunandu-mi ca l-am inselat. Ca sa ma intorc in timp, si asta pentru ca este o perioada foarte importanta din viata mea, amintesc de Pool care a disparut de cateva zile, nu stiu unde si nici nu stiu ce ar insemna acum viata mea fara sprijinul lui. L-am cautat cu disperare zile in sir, dar nu la-m gasit. In perioadele in care situatia dintre mine si Luigi era ajunsa la paroxism si eu nu mai puteam suporta durerea de a ma invinovati de ceva ce nu era real, Pool a fost intotdeauna in preajma mea, m-a incurajat, chiar stiind ca inca il iubeam pe Luigi. A stat langa mine mi-a oferit totul fara sa ceara nimic in schimb. Gaseam dimineata pe sit cele mai frumoase flori care ma vindecau de durerea produsa de Luigi. Nu stiu cand s-a intamplat minunea, nu aveam de gand sa se intample, dar s-a intamplat, si din plansul ce ma rascolea si ma sfasia pe dinauntru, s-a nascut cea mai curata si sincera iubire pentru Pool. Ca sa nu mai plang, de cele mai multe ori imi trimitea mesaje insotite sau impodobite mai bine zis, cu multe flori si inimioare care pulsau de dor. Nu mai stiu acum altceva. Pool a fost acela care mi-a asternut viata lui la picioare oricand si pana la sacrificiu. De aceea acum il caut plina de durere, pentru ca nu stiu unde este. Ce stiu, este ca avea unele probleme la firma si dupa aceea a disparut. Am sa intreb Universul: unde este Pool, va trebui sa-mi spuna, pentru ca eu nu cred sa mai existe Universul fara Pool! Acum, facand comparatie, vad calitatea, dar cat de tarziu, dupa cata suferinta! Dupa cata durere a noastra, a tuturor. Dece destinul a lucrat astfel? Dece nu l-am intrebat pe Pool intai ce facea pe site-ul meu? Era acolo, a fost mereu , si inca de la inceput. Este atat de tarziu acum! Suferim toti trei, nici unul din noi nu este fericit. Aceasta este o dragoste in trei. Inca il mai caut pe Pool. Va trenbui sa-l gasesc. Va trebui!... .......................... pagini din volumul "Dragoste in trei" |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate