Circenses sine panem


Comedie în cinci acte


Personaje


Excrocus Coruptus – împăratul Romei
Zgubiliticus – bufonul împăratului
Stupida – fiica împăratului
Hoțus – șeful senatului
Zurlius – bufonul lui Hoțus
Tâlharus – șeful poliției
Mișelus – șeful justiției
Pramatius – senator
Jigodius – senator
Furăciosus – senator
Banditus – senator
Hrăpărețus – senator
Mârșavus – senator
Mârlanus – senator
Oripilantus – artist
Credulus – cetățean al Romei


Actul 1

În palat

Scena 1

Se anunță : Mărețul împărat al Romei ... Excrocus Coruptus !
Trâmbițe. Intră scălămbăindu-se Zgubiliticus și se așează pe tron. Intră Excrocus, se oprește lângă Zgubiliticus.
Excrocus : Zgubiliticus, bâști ... bufoane, sări !
Zgubiliticus se scălămbăie.
Excrocus : Băi, bufonule, bâști, n-auzi !
Excrocus îl împinge pe Zgubiliticus de pe tron și se așează, Zgubiliticus se așează lângă tron.
Excrocus(oftând) : Aaaa !
Zgubiliticus(imitând) : Aaaa !
Excrocus : Eee, am ajuns !
Zgubiliticus : Unde ?
Excrocus : Cum, unde, pe tron, nu vezi !
Zgubiliticus : Păi, de unde vii, ai fost prin grădină, pe la ...
Excrocus : Băi, nebunule, am ajuns pe tron, adică am devenit împărat.
Zgubiliticus : Aaa, împărat !
Excrocus : Da, împărat al Romei !
Zgubiliticus : Am crezut că te bucuri că stai jos, c-ai fost prin grădină și-ai obosit.
Excrocus : Băi, nu numai că ești nebun, da’ mai ești și ...
Zgubiliticus : Bufonul împăratului !
Excrocus : De-aia nu-nțelegi nimic.
Zgubiliticus : Ce să înțeleg, Excrocus ?
Excrocus : De ce mă bucur eu așa că am ajuns până aici.
Zgubiliticus : Aaa !
Excrocus : După cât m-am luptat, după cât m-am zbătut, după tot ce a trebuit să fac pentru a-mi asigura susținerea necesară, pentru a-mi apropia cât mai mulți dintre senatori și alții, care mă puteau ajuta să ajung până aici.
Zgubiliticus : Daaaa !
Excrocus : Câte a trebuit să fac.
Zgubiliticus : Păi, daaa !
Excrocus : A trebui chiar și să plâng ...
Zgubiliticus : Mie-mi spui, păi, nu te-am văzut eu cum plângeai, apropo, să ști, Excrocus, că te descurci foarte bine.
Excrocus(mândru) : Da !
Zgubiliticus : Da, plângi mai bine ca un bufon nebun.
Excrocus : Ce-ai zis, mă ?
Zgubiliticus : Adică, ai un real talent interpretativ.
Excrocus : A, da, dacă-i ... pretativ ... da !
Zgubiliticus : Și zici că te bucuri c-ai ajuns împărat ?
Excrocus : Cum să nu, să vezi ce bine o să trăiesc de-acu’, și eu și toată familia.
Zgubiliticus : Ai nu mă-nebuni !
Excrocus : Păi, nu erai deja ?!
Zgubiliticus : Ãăă, ba da !
Excrocus : Să vezi de-acu’ banu’ !
Zgubiliticus : Până acum n-aveai bani ?
Excrocus : Băi, eu n-am descoperit sesterțu’ acum, eu și până acu’ am avut bani, da’ să vezi de-acu-n-colo !
Zgubiliticus : Păi, da, că și până acum ai avut diverse funcții administrative.
Excrocus : De unde ieșeau banii, bine, îți spun eu.
Zgubiliticus : Parcă mai era nevoie !
Excrocus : De ce-ai nevoie ?
Zgubiliticus : N-am nevoie de nimic.
Excrocus : Se vede că nu ești politician.
Zgubiliticus : Da ?! ... De ce ?
Excrocus : Păi, eu ca politician, păi, eu, iau bani și dacă n-am nevoie !
Zgubiliticus : E, ai dreptate, e cu totul altceva să fii politician !

Scena 2

Excrocus Coruptus, Zgubiliticus, Pramatius

Pramatius : Oooo ! Mărețule împărat al Romei, Excrocus Coruptus !
Excrocus(se îmbrățișează cu Pramatius) : Ia loc, ia loc !
Pramatius : Bufonule, dispari de-aici !
Excrocus : Lasă-l că ș-așa-i nebun, lasă-l să stea, ne mai distrează.
Pramatius : De distracții-mi arde mie !
Excrocus : Aoleo, ce s-antâmplat ?
Zgubiliticus : Îți arde, Pramatius, unde arde ?
Excrocus : Arde, aoleo, unde arde ?
Pramatius : Stai liniștit, Excrocus, nu arde nicăieri, așa vine vorba.
Excrocus : Aoleo, ce m-am speriat ...
Zgubiliticus : Să nu-ncepi să plângi iar.
Excrocus : De când a dat Nero foc Romei, am rămas așa c-o spaimă.
Zgubiliticus : Vai, săracu’ împărat !
Pramatius : Ha, ha, ha, ăsta-i chiar nebun, bă, la ce bani are împăratul Excrocus Coruptus, vile, palate, lectici de lux, corăbii, ateliere și așa mai departe, nu e, bă, nici pe departe sărac.
Zgubiliticus : Era o glumă, Pramatius, meseria mea e să spun glume.
Pramatius : Ã, ce să spun, ce glume faci.
Excrocus : Hă, hă, hă, și eu fac glume mai bune, hă, hă, hă !
Zgubiliticus : Așa-i, faci niște glume bune, tu râzi și ceilalți plâng.
Pramatius : Excrocus Coruptus !
Excrocus : Pramatius !
Pramatius : De ce-am venit !
Zgubiliticus : Păi, pe noi ne-ntrebi !
Pramatius : Mucles ! ... ăăă, Excrocus, ăăă, cum să-ncep, auzi, cu treaba aia.
Excrocus : Care treabă ?
Zgubiliticus : Care treabă ?
Pramatius : Ce-am vorbit noi, nu te-am susținut noi, eu, și am stabilit că odată ieșit împărat ne aranjezi ...
Excrocus : Vai, se poate !
Pramatius : E, dacă se poate atunci e bine.
Excrocus : Nu, vroiam să zic că ...
Pramatius : Cum, cum nu se poate ?
Excrocus : Stai așa, vroiam să zic că n-am uitat, bine-nțeles că vom aranja toate treburile cum am stabilit.
Pramatius : E, așa da, m-am liniștit.
Zgubiliticus : Liniști-te-ai !
Pramatius : Ce-ai zis ?
Zgubiliticus : Am zis, ce bine că te-ai liniștit.
Excrocus : Da, și la ce te-ai gândit, Pramatius ?
Zgubiliticus : Păi, n-ați zis c-ați stabilit ?
Excrocus : Am stabilit că vom împărți banii, dar n-am stabilit cum.
Pramatius : A, păi, cum noi și până acum am făcut bani din drumuri ...
Zgubiliticus : Și trotuare nu ?
Pramatius : Ba da, și trotuare și poduri ...
Zgubiliticus : Ai făcut trotuaru’, Pramatius, da’ știu că ești un adevărat politician.
Pramatius : Excrocus, ce zice bufonu’, ăsta ?
Excrocus : Lasă-l, mă, că-i dus, nu-i da atenție.
Pramatius : Așa, e, băgăm toți banii imperiului roman în drumuri.
Zgubiliticus : La drum de seară ...
Excrocus : Cum să băgăm toți banii imperiului roman în drumuri ?!
Pramatius : Așa bine, tu ești împăratu’, eu sunt omu’ tău, deci, mă pui pe mine la drumuri.
Zgubiliticus : De ce, Pramatius, de ce vrei să rămâi pe drumuri ?
Pramatius : Bă, ăsta-i nebun !
Excrocus : Da !
Pramatius : Băi nebunule, cum să rămân pe drumuri ?
Zgubiliticus : Păi, n-ai zis tu că vrei să rămâi pe drumuri.
Pramatius : Am zis că vreau să fiu pus șef la drumuri, șef la ăia care construiesc drumuri.
Zgubiliticus : Oi fi vreun inginer ?
Pramatius : Eu, no, nici vorbă.
Zgubiliticus : Atunci ?
Pramatius : Așa cum, Excrocus, înainte de a ajunge împărat a fost și șef la drumuri ...
Zgubiliticus : A, Excrocus, câte meserii ai avut.
Excrocus : Sunt uns cu toate alifiile.
Zgubiliticus : De-aia ești așa slinos ?
Pramatius : Eu vorbeam despre șoseaua Via di Sole pe care măritul nostru împărat ...
Zgubiliticus : N-a făcut-o !
Pramatius : Exact, ani de zile cât s-a ocupat de fondurile de la drumuri n-a făcut un petec de drum.
Zgubiliticus : Păi, cum ai spus și tu, el se ocupa de fonduri nu de drumuri.
Pramatius : Tu ești un bufon nebun, n-ai cum să-nțelegi, eu, un mare politician, voi fi numit șef la drumuri, adică mi-se vor da banii de la drumuri pe mână.
Zgubiliticus : Adică vei fi șef la banii de la drumuri ?
Pramatius : Da !
Excrocus : Pramatius !
Pramatius : Da, împărate !
Excrocus : Mă tot gândesc, totuși, chiar toți banii imperiului roman în drumuri.
Pramatius : Excrocus, ce să mai pierdem vremea, dintr-o singură hârtie, banii la drumuri și gata, stăm liniștiți.
Excrocus : Dar n-ar trebui să mai facem și altceva cu banii, măcar de ochii lumii, așa ?!
Pramatius : De ce să ne mai complicăm să facem o căruță de hârtii, când putem face o singură hârtie, nu trebuie să mai scrie scribu’, ăla, atât.
Zgubiliticus : Vai, Pramatius, ce te-a găsit grija de cetățeni, mai ales de scribi, să nu obosească.
Excrocus : Da, dar dacă facem mai multe hârtii suntem mai ascunși, mai apărați, e birocrația mai stufoasă.
Pramatius : Excrocus, dar acum ești împărat, poți să-ți faci liniștit de cap.
Excrocus : Nu uita, Pramatius, că înainte de a ajunge împărat eram anchetat de Tâlharus, șeful poliției, și de Mișelus, șeful justiției.
Pramatius : Da, dar acum ești împărat, poți să-i schimbi pe șefii poliției și ai justiției cum vrei tu, îți pui oamenii tăi pe funcțiile lor și gata ancheta.
Zgubiliticus : Curat ca lacrima, aoleo, vezi să tu te apuce iar plânsu’.
Excrocus : Pramatius, ai dreptate !
Pramatius : Păi, da !
Excrocus : Gata, s-a rezolvat !
Pramatius : Bun, toți banii la drumuri și eu șef.
Zgubiliticus : Aoleo, Pramatius, o să pietruiești toată peninsula, o să pietruiești ogoarele, pădurile ?
Pramatius : Ce-ai, mă, ești nebun ?
Excrocus : Da, e nebun !
Pramatius : Mi-ai mai spus.
Zgubiliticus : Păi, cu atâția bani pietruiești tot, faci un drum mare și lat de la un capăt la celălalt.
Pramatius : Nu fac nici un drum, ne facem noi palate !
Zgubiliticus : Aaa, credeam că te apuci să construiești sau să repari drumuri.
Pramatius : Chiar ești nebun !

........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................


Actul 5

În palat

Scena 1

Excrocus Coruptus, Zgubiliticus, Pramatius, Jigodius, Furăciosus, Banditus,
Tâlharus, Mișelus

Excrocus : Nu se mai poate, numai pot, trebuie să fac ceva !
Zgubiliticus : Te spânzuri ?
Excrocus : Nu !
Zgubiliticus : Ã !
Excrocus : Trebuie să scap de Hoțus, cu senatu’ lui cu tot.
Zgubiliticus : Acum vrei să dizolvi și senatul ?
Excrocus : Îi dizolv, da, îi dizolv pe toți ăia care-mi stau în cale.
Zgubiliticus : Te apuci de alchimie, Excrocus ?
Excrocus : Ce alchimie, mamă, îi sparg pe toți, îi calc în picioare.
Jigodius : Ho, ce te-ai pornit așa !
Excrocus : Voi nu vedeți că deși am încercat o grămadă de chestii, n-am reușit să-l înlătur pe Hoțus de la conducerea senatului. M-am săturat de lupta pentru putere, am luptat pentru putere până am ajuns împărat, acum gata, sunt împărat, vreau să-mi fac de cap, să simt și eu c-am ajuns împărat.
Zgubiliticus : La cât ești de nesimțit nu-i de mirare că nu simți că ești împărat.
Excrocus : Cineva ne împiedică, cineva ne tot încurcă, deaceea nu-l putem înlătura pe Hoțus, e cineva care ne zădărnicește planurile.
Zgubiliticus : Nu cumva o fi incompetența și prostia ?
Excrocus : No, nu cred !
Zgubiliticus : Atunci, cine știe.
Excrocus : Da’ nu pun eu mâna pe ăla de îmi încurcă planurile, mamă, ce-i fac, să mă lase el pe mine fără miliarde de sesterți, aoleo, ce-i fac !
Zgubiliticus : Excrocus, nu te mai văicări, că așa fac și cetățenii Romei.
Excrocus : Ce-mi pasă mie de plebea Romei, mie îmi scapă miliarde de sesterți printre degete din cauza lui Hoțus și voi bateți câmpii despre plebea Romei.
Pramatius : Excrocus, să știi că Zgubiliticus are dreptate și plebea Romei se plânge ca tine.
Excrocus : Cum adică ca mine ?
Furăciosus : Păi, lumea se plânge că n-are bani.
Excrocus : Ha, ha, păi, eu nu mă plâng că n-am bani, eu mă plâng că n-am mai mult.
Banditus : Că îi ia Hoțus.
Zgubiliticus : Ce vă tot plângeți de Hoțus, atât ?
Jigodius : Noi nu suntem supărați că fură Hoțus ...
Zgubiliticus : Nu ?!
Furăciosus : Nu, noi suntem supărați că nu împarte și cu noi.
Zgubiliticus : E, tot de asta se plânge și plebea.
Excrocus : Ia nu mă mai înebuni cu plebea.
Zgubiliticus : Păi, da, că doar tu ești un măreț împărat, doar nu o să te cobori într-atât să suporți respirația luctoasă a birnicilor.
Excrocus : Ce birnici, nu-mi arde mie de birnici.
Zgubiliticus : Ar cam trebui, Excrocus, pentru că de la birnici îți iei banii de palate, iar plebea se plânge de corupție.
Banditus : Ei, și, ce ?
Jigodius : Parcă nu s-au mai plâns și până acum.
Furăciosus : Lasă-i să se plângă, că până la urmă se învață.
Zgubiliticus : Mă văd nevoit să vă reamintesc ce a pățit Caligula.
Banditus : Ce, ce-a pățit ?
Zgubiliticus : Cum a șfârșit, adică tragic.
Excrocus : Ce vrei să spui Zgubiliticus, că situația e atât de gravă ?
Pramatius : Păi, Excrocus, să știi că situația e cam ... gravă.
Excrocus : Aoleo !
Jigodius : Păi, să facem ... ceva !
Excrocus : Asta-mi mai lipsea, după ce că n-am reușit încă să-l înlătur pe Hoțus, acum am de lucru și cu prostimea.
Furăciosus : Asta e, trebuie să luptăm pe două fronturi.
Excrocus : Acum, dacă stau bine să mă gândesc ...
Zgubiliticus : Excrocus, tu gândești ?
Excrocus : Sigur, mereu gândesc !
Zgubiliticus : La ce te gândești ?
Excrocus : La asta mă gândesc, oare la ce mă gândesc ?!
Banditus : Ziceai ceva de prostime.
Excrocus : A, da ... dacă romanii erau un popor de-alde Cicero, numai ajungeam eu împărat.
Zgubiliticus : La cât ești de dobitoc și incompetent, cred că te trezești noaptea din somn și te miri cum de-ai ajuns împărat.
Pramatius : Acum, nu știu ce i-a găsit și pe ăștia din prostime cu corupția.
Jigodius : Păi, da, și tocmai în timpul împărăției mărețului și perfectului împărat Excrocus Coruptus.
Furăciosus : Care este cel mai cinstit dintre politicieni, da, el niciodată n-a furat singur, mereu împarte și cu ceilalți !
Jigodius : Ceilalți politicieni, adică !
Excrocus : Și ce facem în cazul ăsta ?
Pramatius : Trebuie să găsim metode de politică modernă ... de a le lua banii.
Zgubiliticus : Eu stau și mă mir ...
Furăciosus : Eu mă mir și când merg.
Zgubiliticus : Miră-te în continuare.
Jigodius : Da’ tu de ce te miri Zgubiliticus ?
Zgubiliticus : Omenirea nu s-a lămurit încă cu privire la ...
Pramatius : La ce ?!
Zgubiliticus : La paradoxul ...
Banditus : Ce paradox ?
Zgubiliticus : Politicienii romani, când e vorba să facă și ei o treabă, sunt proști bâtă, dar dacă-i vorba de furat ceva, sunt geniali !
Excrocus : Ați văzut ce ne laudă Zgubiliticus, ne-a zis că suntem geniali !
Pramatius : E, așa, să ne mai și laude, că până acum doar ne-a luat la mișto.
Excrocus : Tocmai mi-am dat seama de o chestie genială.
Zgubiliticus : Geniul prostiei și-al incompetenței, poate !
Banditus : Despre ce chestie e vorba, Excrocus ?
Excrocus : Fiți atenți !
Furăciosus : Da, zi !
Excrocus : Noi, politicienii, punem taxe și luăm banii prostimii, bani cu care plătim soldații, ca să ne apere de prostimea furioasă că li-sa luat banii.
Jigodius : Uimitor, așa e !
Zgubiliticus : Asta sună a circuitul banilor în natură !
Excrocus : Și, ziceți că s-agită prostimea ?
Furăciosus : Da !
Tâlharus : Păi, se cam agită, Excrocus, se cam agită, cu greu reușim să-i mai ținem în frâu.
Excrocus : Zgubiliticus, ia aruncă și tu o privire pe vreo fereastră și vezi, ce se vede.
Zgubiliticus : Având în vedere ... că-i ceață și nu se vede nimic ...
Excrocus : Cine m-o fi pus să-l întreb tocmai pe Zgubiliticus.
Mișelus : Excrocus, se spune că cineva a furat flota.
Excrocus(spre Zgubiliticus) : Ai auzit, Zgubiliticus, sunt cineva !
Zgubiliticus : Chiar așa, ați auzit ce i s-a întâmplat celui care a furat flota ?
Tâlharus : Nu, n-am auzit, ce i s-a-ntâmplat ?
Pramatius : Ai, dom’le, că nu i s-a întâmplat nimic.
Zgubiliticus : Ba da !
Jigodius : Cum, să fure trei sute de corăbii, trei sute de galere romane, și să nu i se întâmple nimic, nu se poate, trebuie să i se fi întâmplat ceva, ce i s-a întâmplat ?
Furăciosus : Ce i s-a întâmplat ?
Zgubiliticus : S-a îmbogățit !
Excrocus : Corect !
Banditus : Da, dar ce facem noi acum ?
Mișelus : Trebuie să luptăm împotriva corupției.
Furăciosus : Ești nebun, nu știi că eu n-am făcut armata, eu nu pot lupta, dacă vreți luptați voi.
Mișelus : Ho, liniștește-te, nu te trimitem pe front, la război.
Furăciosus : E, așa, da !
Mișelus : Trebuie, așa, să ne facem, mai mușamalizăm niște dosare, ne descurcăm noi.
Jigodius : Că doar suntem niște iluștrii politicieni cu experiență.
Excrocus : Și cam cum ar decurge lupta, asta, cu corupția ?
Zgubiliticus : Vai, Excrocus, dar tu deja ai obținut rezultate uimitoare în lupta împotriva corupției.
Pramatius : Ai nu mă-nebuni !
Excrocus : Cine, eu ?
Zgubiliticus : Da, tu !
Excrocus : Da’ ce-am făcut ?
Zgubiliticus : Excrocus, înainte de a deveni mărețul împărat al Romei, nu erai anchetat pentru fapte foarte grave de corupție ?
Excrocus : Păi ...
Zgubiliticus : Și după ce ai ajuns împărat, nu ți-ai atras o parte din poliști și juriști de partea ta, iar pe ceilalți i-ai dat afară.
Excrocus : Păi ...
Zgubiliticus : Și nu ți-ai dat imunitate și astfel s-au mușamașizat dosarele unuia dintre cei mai mari corupți din istoria imperiului roman.
Excrocus : Păi ...
Zgubiliticus : Și astfel, ai rezolvat încă un caz de corupție la nivel înalt.
Banditus : Bravo, împărate Excrocus !
Excrocus : E, chiar așa ?!
Zgubiliticus : Da !
Excrocus : Am rezolvat, deci, încă un caz de corupție la nivel înalt ?
Zgubiliticus : Bine-nțeles !
Excrocus : Ia uite, dom’le, câte am făcut eu pentru Roma și nici n-am băgat de seamă.
Furăciosus : Foarte bine, Excrocus, că prostimea asta așteaptă din partea noastră.
Excrocus : Deci, odată rezolvată și această spinoasă problemă, să trecem la lucruri cu adevărat importante, cum mai luăm noi bani de la prostime, asta-i întrebarea.
Furăciosus : Aceasta este întrebarea fundamentală a politicii.
Pramatius : Bine-nțeles !
Zgubiliticus : Abusus non tollit usum !
Banditus : Ce a zis, Zgubiliticus ?
Excrocus : Nu-l mai băgați în seamă.
Pramatius : Ba să-l băgăm, că ăsta mai mult ne ia la mișto.
Tâlharus : Ce-ai zis, mă ?
Zgubiliticus : Abusus non tolllit usum !
Pramatius : Bine, bine, și asta ce înseamnă ?
Zgubiliticus : Abuzul nu împiedică uzul !
Banditus : Păi, și asta ce înseamnă ?
Pramatius : E !
Zgubiliticus : Vai, ce bine știm limba latină, pe care n-o cunoaștem !
Tâlharus : Da, frumoasă limba latină.
Zgubiliticus : De-aia o stăpâniți așa ... bine !
Excrocus : Alo, eu nu de dragu’ limbii latine am devenit împărat.
Tâlharus : Da’ de ce ?
Excrocus : Cum, de ce, pentru bani, pentru aur, pentru palate, pentru ...
Mișelus : Păi, Excrocus, și nu ai bani și palate ?
Excrocus : În afara faptului că n-am destul, sau mai exact cât vreau eu, bani și aur, mai este și problema că n-am ...
Banditus : Ce n-ai, Excrocus, că-ți aducem imediat ?
Excrocus : N-am liniște !
Mișelus : Cum n-ai liniște, ia ascultă, i-auzi ce liniște e.
Excrocus : Adică, n-am liniște pentru că trebuie să mă lupt. M-am luptat să ajung împărat, după asta m-am luptat să iau, eu, mai mulți bani ca Hoțus, și după atâtea lupte, acum, mai trebuie să mă lupt și cu anticorupția.
Zgubiliticus : Excrocus, tu trebuie să te lupți cu corupția, nu cu anticorupția.
Excrocus : Așa ?! ... e, m-am zăpăcit !
Jigodius : E, și acum ce facem ?
Zgubiliticus : Pentru că eu sunt de meserie, un bufon nebun.
Excrocus : Așa ?!
Zgubiliticus : M-am gândit să aplicăm unul din modurile de lucru ale meserie mele.
Banditus : Mai ales că politica se aseamănă până la a fi confundate cu bufoneria.
Tâlharus : Ce să facem, jonglerii cu corupția ?
Zgubiliticus : Bine-nțeles, bufonii fac circ, da.
Pramatius : Da, și ?!
Zgubiliticus : Faceți circul anticorupției !
Mișelus : Extraordinară idee, Zgubiliticus !
Excrocus : Extraordinară idee, de ce-i așa extraordinară ?
Mișelus : Păi, Excrocus, asta trebuie să faci tu ca împărat, ca politician al Romei, aceasta este în fapt esența tuturor acțiunilor moderne ale înălțătoarei politicii.
Furăciosus : Da ?!
Zgubiliticus : Știți, dacă mă gândesc mai bine, s-ar putea să nu meargă.
Mișelus : De ce să nu meargă, va merge sigur, este o idee extraordinară.
Zgubiliticus : Dar, totuși ... dacă un nebun, așa ca mine, să zicem, se trezește într-o zi să întrebe.
Tâlharus : Ce ?
Zgubiliticus : Cum se face că tocmai unul din marii corupți ai Romei, anchetați pentru fapte foarte grave de corupție, corăbii, Via di Sole și altele, să lupte astăzi împotriva corupției, cât de prost să fie cineva să creadă asemenea minciuni grosolane ?
Tâlharus : A, dar asta nu este o problemă.
Zgubiliticus : Nu ?!
Tâlharus : Nu, să vezi ce metode moderne avem la noi la poliție pentru nebuni din ăștia care se trezesc vorbind ne-ntrebați.
Mișelus : Da, așa este, de fapt nu știu cum noi, niște iluștrii politicieni, nu ne-am gândit să aplicăm această metodă, care reprezintă fundamentul politicii moderne a democrației imperiului roman.
Pramatius : Da, care se numește ...
Zgubiliticus : Panem et circenses !
Mișelus : Da, adică ... pâine și circ !
Excrocus : Da, ia uite cum ne-a scăpat, noroc cu nebunu’, auzi.
Furăciosus : Și mai exact, cum vom aplica acest dicton fundamental al politicii moderne a democrației imperiului roman ?
Mișelus : Excrocus va lupta împotriva corupției în Colosseum.
Excrocus : Ați înebunit de tot, cum să mă lupt eu în arenă cu săbii și cu sulițe cu corupția ?
Zgubiliticus : Excrocus, stai liniștit, nu intri în arenă.
Excrocus : Nu, da’ ce fac ?!
Mișelus : Þi un discurs demagogico-populist, atât !
Pramatius : Că la asta te descurci foarte bine, trebuie să recunoști.
Excrocus : Da, și voi trebuie să recunoașteți că și eu, printre multele calități pe care le posed, am măcar una.
Zgubiliticus : Așa-i, toate calitățile tale, sunt una !
Jigodius : Deci, vine Excrocus, ține un discurs în care vorbește despre ... despre cercurile de interese ...
Banditus : Mai bine vorbește despre tringhiurile de interese, pentru că banii dispar în triunghiu’ ...
Furăciosus : Vorbește despre grupurile de interese.
Banditus : Dar ce știe Excrocus despre grupurile de interese ?!
Mișelus : Știe, știe ! Știe multe !
Zgubiliticus : Că doar el e șeful grupurilor de interese.
Pramatius : Excrocus va ține un discurs ...
Zgubiliticus : Un discurs ontologic !
Pramatius : Așa, despre cum luptăm noi în frunte cu prea mărețu’ și prea perfectu’ și prea cinstitu’ împărat Excrocus Coruptus, împotriva corupției.
Excrocus : Cui țin discursu’ ?
Zgubiliticus : Luzilor !
Excrocus : Luzi, care luzi ?
Zgubiliticus : Luzilor din Colosseum.
Excrocus : Aaa !
Mișelus : Să inserăm în discursul ontologic și mai multe elemente cu caracter ezoteric, că dă bine la public.
Tâlharus : No, mai bine să vorbească ca ghiolbanu’ să-nțeleagă tot cetățeanu’, eventual să inserăm, cum a zis Mișelus, niște elemente cu caracter de înjurături, că dă și mai bine la public.
Furăciosus : Auziți, da’ ... dacă Excrocus vorbește despre grupurile de interese, despre cine vorbește, despre noi ?
Pramatius : Cum să vorbească, mă, despre noi.
Furăciosus : Da’ despre cine, că doar noi ... vorba aia ... suntem ...
Mișelus : Furăciosus, Excrocus va expune teorii generale despre grupurile de interese.
Jigodius : Da, nu va da nume.
Furăciosus : Da, e, așa da, m-am liniștit.
Zgubiliticus : Auziți, dar de ce să nu vorbească despre grupurile de interese ale lui Hoțus ?
Mișelus : E, alt nebun !
Banditus : Nu, că-i tot ăla.
Mișelus : Cum să vorbească, Zgubiliticus, împăratul Excrocus, despre oamenii lui Hoțus.
Zgubiliticus : Ce are ?
Jigodius : Are, pentru că suntem toți băgați în aceleași chestii.
Banditus : Dai într-unu’, țipă toți !
Mișelus : Astfel că va aduce niște atacuri virulente la adresa unor grupuri de interese ...
Zgubiliticus : Fantomatice !
Tâlharus : Exact !
Zgubiliticus : Și după discursurile fantomatice, ca să fie meniul complet, veți împărții pâini.
Furăciosus : Da, ce place prostimii pomana, ceva de speriat.
Banditus : Orice le-ai da, nu le place așa mult ca ceva de pomană.
Zgubiliticus : Și astfel aplicăm dictonul panem et circenses, adică pâine și circ !
Mișelus : Da, după niște discursuri virulente, urmează o porție de pâine goală, goală-goală, da’ de pomană.
Excrocus : Bă, vă puneți la mintea lu’ ăsta, ăsta-i nebun !
Furăciosus : Da, da’ noi suntem politicieni, îl și întrecem !
Excrocus : Cum să dăm pâini de pomană.
Banditus : Păi, dacă așa zice dictonu’, pâine și circ.
Pramatius : Da, asta facem.
Excrocus : Păi, voi nu știți cât costă o pâine în ziua de azi.
Mișelus : Știm că s-a scumpit tare, dar ce să facem.
Excrocus : Cum ce să facem, bine-nțeles că nu vom da pâine.
Jigodius : Păi, dictonu’, trebuie să le dăm circu’ anticorupției și pâine de pomană.
Zgubiliticus : Adică pomană electorală.
Banditus : Exact !
Excrocus : Nu se poate, dictonul pâine și circ este învechit.
Furăciosus : Și ce facem atunci ?
Excrocus : Trebuie să modificăm și să ajustăm vechiile dogme politice la noile realități ale politicii democratice ale zilelor noastre.
Zgubiliticus : Da’ știu că bați câmpii, nu glumă, nu degeaba ai ajuns împărat.
Tâlharus : Adică pe latinește, ce-ai de gând să faci ?
Excrocus : Păi, ideea lui Zgubiliticus cu circul anticorupție e genială.
Jigodius : Așa, și ?!
Excrocus : E, se aplică foarte bine și în cazul dictonului fundamental ...
Zgubiliticus : Da, știm, al politicii moderne.
Excrocus : Problema e că, la partea cu pâinea nu merge.
Mișelus : Păi, ce-i așa o problemă, facem circul anticorupției și atât, numai dăm pâine.
Excrocus : Da, gata, asta e !
Zgubiliticus : Fraților, trăim clipe istorice ...
Pramatius : Ce a pățit bufonul ?
Zgubiliticus : Astăzi, împăratul nostru Excrocus Coruptus a scris istorie.
Excrocus : Ce mare lucru să scri istorie când ești împărat, scri i ... s ... t ...
Zgubiliticus : O nouă filă a istoriei Romei a fost scrisă de împăratul Excrocus Coruptus. Astăzi ... dictonul după care a fost guvernată Roma până acum, a fost schimbat de perfectul politician și ilustrul vizionar, mărețul și cinstitul împărat Excrocus Coruptus, în ...
Mișelus : Noul dicton al noi forme de democrație a Romei este ...
Excrocus : Circ fără pâine !
Zgubiliticus : Circenses sine panem !
Toți : Circenses sine panem !

.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................

Cortina