Pentru că era căldură mare, iar unele raze încălzeau Pământul prea tare, iar altele erau greviste, soarele Caniculus le adună pe toate supusele sale ca să le muștruluiască bine. Printre ele era și raza Solana care nu încălzea Pământul cum trebuie pentru că îi era milă de bietele ființe umane care făceau insolație și aveau dureri acute de cap. Ei i s-a alăturat și raza Talana care avea aceleași idei în acest sens. Soarele Caniculus le ținu o cuvântare plină de reproșuri și le avertiză:
-Cine a zis pe lumea asta că un Soare este nemuritor? A zis foarte bine că acum mă cuprinde, zău, năpasta când văd că am în jur un popor tare neascultător. Sfaturile mele sunt cele mai bune, dar aici e zăpăceală. Toate razele acum să se adune, nu-mi trebuie nici o aiureală. Eu sunt cel mai mare șef, stați! Ascultați și nu mai clevetiți: Nu aveți tragere la muncă și nici chef, dar dacă este de muncă, vă rog să munciți.
Raza Solana îi spuse pe un ton răstit:
-Noi te-am ales, noi te izbim când nici nu te aștepți, amice. Acum, de fațadă noi zâmbim, suntem proaste de nu ți-om zice. Tu ai stofă de conducător? Numai țipete și numai gălăgie, ești doar un soare de rând, un muritor, lipsit total de nostalgie. Printre raze și răzișoare nu avem nevoie de nici o eminență. Este doar o adunare de paraziți și muncitori care așteaptă de la tine doar să ai în Univers prestanță. Ești un paranoic înnăscut:
-"Munciți, munciți, iar munciți!"
Dacă în Universul ăsta noi ne-am născut, de ariditate astăzi toți suntem cam tociți. Este sterp acest Pământ, căpușor de soare ca un bolovan. Eu, doar așa, pot să te alint pentru că am ceva tare fain în plan. Nu pot să-l pun pe tapet că am doar dușmani în jur. Nu avem resurse ,nici bănet ca să facem cu Satelitul Doxa în Univers un tur. Raza Talana cu chef de harță, se răsti la Soare:
-Poruncește! șefule, dragă. Hai! să nu fii așa de crud. Nu vezi că sunt o rază cam bleagă, nu am urechi ca să te aud. Dacă vrei să stai o clipă, că îți merge gura, nu glumă. Ești ca o pasăre fără aripă, ai făcut la centru doar spumă. Vrem să îți dăm o petiție ca să vezi care ne sunt doleanțele. Eu și Solana adorăm repetițiile și ne plac la nebunie vacanțele.
Soarele se duse lângă cele două și le amenință:
-Să trăiești numai în stres, asta nu-i o treabă bună. Dacă eu bine am înțeles, nu are la punct cine să vă pună. Vă agitați ca două vite, nu vedeți că eu am dreptate?. Toate grevistele să mă evite că sunt proaste, sunt netoate. Lumea asta este condusă de niște șefi nu prea culți. Până la eșec este un pas, se pare că în Univers proștii sunt mulți. Dacă nu încălziți Pământul cum v-am poruncit acum, vă trimit la închisoare și vă arunc urgent în drum. Am să le umilesc și pe razele de soare astea mari care încearcă să mă dea ușor la o parte, să mă forțeze să plec spre Marte.
Raza Solana o luă de braț pe Talana și înfipse în capul soarelui cele mai aprige fascicule de căldură.
Soarele luat prin surprindere le spuse mânios:
-Dacă eram eu pe Marte, eram soare de valoare, Planeta aia nu este prea departe și poate duce lipsă de soare. Sfatul meu cel mai direct este să stați în banca voastră. Mi se pare totul suspect, azi e ziua mea nefastă. Toate îmi merg numai pe dos, mă împleticesc de căldură. Aici pe Terra eu sunt cel mai mare boss iar voi faceți atâta tevatură. De ce sunteți nemulțumiți? DOAR A FOST PE PLANETÃ PACE. Nu v-am cerut să mă iubiți, în voi toți , trădarea zace. Vă adunați în sindicate, partide și organizații, îmi puneți cuție în spate , vă țineți de contestații. Eu am avut idei mărețe aici la noi pe planetă.Pe voi nu a avut cine să vă învețe că un soare nu este o marionetă. El nu poate fi manipulat de două raze de duzină. Ați muncit nu ați căpiat, de o să ajungă Pământul rău, voi două veți fi de vină. Soarele muri răpus de cele două. Ele au condus Pământul doar 40 de ani însă nu aveau aceeași forță ca șeful lor. Frigul Morzoni, care venea de la cei doi poli, care acum se uniseră, suflă cu putere și le îngheță de tot. Solana mai apucă să spună:
-Frigul ăsta este teroristul numărul unu care bântuie Pământul. Face mereu pe nebunul. Din noi sigur a scos tot untul. Talana repetă așa ca o proastă, călăului Morzoni:
-Frigule, ești un dur, nimeni nu îți contestă asta. Noi plecăm din lumea aceasta plină de cusur, ne cam doare tare țeasta. Aveam un ideal al nostru, nu am vrut să fim supuse, pe lume ni s-a dus tot rostul, păcat că am fost sonate.
A început o nouă perioadă glaciară...