La teatrul Bolero din ținutul Rococo s-a pus un afiș cât toate zilele care anunța scoaterea la concurs a unui post de Director pentru această instituție. Fostul Director al teatrului, tenorul Puci, a dus teatrul la ruină pentru că nu se zbătea nici pentru concerte dar nici nu știa să administreze din punct de vedere financiar. Peste tot teatrul domnea teama de a nu fi dat afară de Puci, era o bârfă cât roata carului începând de la portar și terminând cu prim solistul operei din Bolero. Artiștii care acum din oameni de artă deveniseră niște marioinete în mâna lui Puci, se adunau din când în când la baritonul Buri, ca să pună la punct un plan de răsturnare a monstrului care îi conducea spre dezastru. Baritonul Buri le spunea mereu colegilor de breaslă:
-Nu-mi pare rău de Puci că este un hoțoman. Are bani dar creier-ioc. Are manifestări de bețivan, nu-mi creează nici un șoc. Are cineva azi curaj? Să spună cu voce tare, talentul să-l pună gaj, să dea jos de la conducere această putoare. Talentul este etern, dar vocea poate dispare. Toate gândurile mele , le aștern aici, pot, să vă pun o întrebare?
-Cine este atât de căutat la operă sau la concerte? Are prestanță fără pată, are o voce teribilă, toate lucrurile le are ordonate, perfecte. Cel mai bun la conducere sunt eu. Am talentul cel mai mare. M-a ajutat doar Dumnezeu să port cu cinste visul nostru peste hotare.
Tenorul Toni își dădu o palmă peste față și le spuse calm:
-Ai talent doar la concert, dar nu te pricepi la bani. Traiul nostru la operă este infect, dar vrem să îți spunem ceva, ca prieteni, nu ca dușmani. Vrei să ne dai doar indicații, dar nu ai deloc soluții. Astea sunt doar amețeli. Puci ne-a mâncat ficații iar tu vii doar cu abureli.
Basul Bino, supărat de cele auzite, le spuse răspicat:
-Lupte între tenorii mari, chiar și baritoni. Îți vine de aici să te cari, toți sunteți niște bufoni. Buba noastră nu este Puci, asta este pentru orbi. Fiscalitatea și trasul sforilor din teatrul, asta dovedește că unii dintre noi, sunt corbi. Eu prefer niște colegi mai tandri, calzi, pentru gândurile mele selecte. Luptă doar pentru tine, azi vremurile sunt agitate, imperfecte. Măi, artiști asociați, nu mai clevetiți în van ! Nu vedeți, sunteți sonați, soprana Gaia, nu dă pe voi nici un ban.
Soprana Gaia, le spuse pe scurt:
-Eu sunt cântăreață de soi, voi nu sunteți decât niște gunoaie. Aveți suflete înghețate "sloi", aduceți la operă doar nori și ploaie. De azi, eu voi fi în fruntea voastră, am talent la toate cele. Terminați cu isteria asta că vor veni pentru noi zile grele.