Similitudini

Chirvase și Gherase se întâlnesc pe o terasă la o bere.
- Chirvase, ce faci, mă băiatule !
- Bine, Gherase, tu, cum o mai duci ?
- Bine, de fapt nu se zice așa.
- Da’ cum ?!
- Când te întreabă cineva ce faci, nu răspunzi, bine.
- De ce, nu ?
- Păi, când toată lumea o duce rău, tu faci bine, ce ai intrat în politică ?
- Nu, n-am intrat.
- Atunci ?
- Ai dreptate !
- Păi, și cu intrarea în uniunea, asta, tot p-acolo.
- Da, Gherase, și eu mă mir, ce-i cu ăștia cu UE ?
- A, băi Chirvase, din ce în ce mai bine.
- Da ?!
- Da !
- Pentru cine ?
- Chiar așa !
- Da’ de ce-i mai bine ?
- Aia mă-ntreb și eu.
- Auzi, Gherase, hai să facem niște comparații, așa.
- Ce comparații ?
- Între uniuni.
- Care uniuni ?!
- Aia sovietică cu aia europeană.
- Așa, Chirvase, zi.
- Deci, când a venit uniunea sovietică, ne-a dat indicații, ce și cum ?
- Da, ne-a dat indicații.
- E, când a venit UE, ne-a dat indicații cum să mulgem vaca ?
- Da, și să-i facem pașaport la vacă.
- Deci e mai bine ?
- Sigur, a rămas ca mai-nainte !
- Da, Gherase !
- Și când a venit uniunea sovietică, ne-a interzis să mai producem alea sau alealalte, așa, ca să ne vândă ei produsele lor ?
- Ne-a interzis !
- Când a venit UE ne-a interzis să mai facem brânză și țuică ?
- Unde mai pui că lumea a început să recondiționeze și să le repună în producție instalațiile clandestine, ascunse prin beciuri, poduri, săpate în fundu’ curții, pe care le folosea atunci când ne ocrotea uniunea.
- Sovietică sau europeană ?
- Amândouă !
- Pe mine m-a chemat tata la țară să-l ajut să repună în funcțiune instalația lu’ bunicu’, pe care o folosea când erau comuniștii.
- Da, am ajuns de unde am plecat.
- Vezi dacă-i omu’ strângător, nu și-a aruncat instalația clandestină, se descurcă indiferent de regimu’ politic.
- Da, le schimbă ăștia cu politica, noroc că de fapt e cam același lucru.
- Auzi, Chirvase, când a venit uniunea sovietică, ne controlau, tătucii, comisarii de la Moscova ?
- Ne controlau !
- Câna a venit UE, ne controlează, tătucii, comisarii de la Strasbourg ?
- Ne controlează !
- Deci, s-a schimbat ... nimic !
- Și când a venit uniunea sovietică ne-a adus trupe străine pe teritoriu țării ?
- Ne-a adus !
- Da, ca să ne elibereze.
- E, da’ odată cu venirea UE ne-au venit și trupe străine pe teritoriu țării ?
- Ne-au venit.
- Și tot ca să ne elibereze.
- Deci, e bine, e la fel cum a mai fost.
- Da !
- Când a venit uniunea sovietică îți stingea lumina și-ți oprea căldura ?
- Da, ca să facă economie.
- Când a venit UE, te-ai debranșat singur, ți-ai stins lumina și ți-ai oprit căldura, tot ca să faci economie, că nu mai aveai bani să plătești atâtea taxe ?
- Da, m-am debranșat.
- Auzi, pe vremuri, nu se făceau alegeri ?
- Ba da, și pe vremea comuniștilor se organizau alegeri.
- Da, votai, alegeai între doi comuniști.
- Păi, și acum, tot alegeri libere sunt.
- Sigur că sunt libere.
- Da, ești liber să alegi între doi mafioți.
- Alegeri libere, alegi între doi comuniști sau între doi mafioți, mare diferență n-am ce spune, până la urmă-i același lucru.
- Și la școală, când a venit uniunea sovietică, te-nvăța la școală despre marii conducători ai comunismului.
- Da, și când a venit UE, a băgat în manuale pe marii luptători anticorupție.
- Luptători anticorupție, care de altfel s-au îmbogățit excesiv din lupta împotriva corupției și cam atât.
- Astea au fost marile lor acțiuni împotriva corupției, propria îmbogățire.
- Când a venit uniunea sovietică s-au făcut deportări forțate ...
- Păi, dacă erau deportări, erau cam forțate.
- Așa, prin Bărăgan, pe la canal.
- Da, s-au făcut deportări.
- Și când a venit UE, s-au făcut deportări, forțate de sărăcie, l-a muncă în agricultură și în construcții, mai ales, prin Italia și Spania ?
- Cel puțin comuniștii deportau familiile cu totu’.
- Da, ăștia au despărțit familii și au provocat o multitudine de drame.
- Da, acum i-a găsit grija de copiii rămași acasă, fără părinți.
- Da, le fac programe guvernamentale de restabilizare psihico-emoționale.
- Alți bani, de la buget, altă distracție.
- Nu trebuie să spele și ei banii cumva.
- Când a venit uniunea sovietică ne-a pus să schimbăm denumiri de localități ?
- Da, un timp, Brașovul, din câte am auzit eu, pe vremea comuniștilor s-a numit altfel.
- E, când a venit UE ne-a pus să schimbăm denumiri de localități, să trecem două-trei denumiri pe pancardele de la intrarea în orașe sau sate, plăcuțe bilingve ?
- Ne-a pus !
- Dar când a venit uniunea sovietică, măi Gherase, ne-a umblat la limbă, încercând să ne impună cât mai multe de la ei ?
- Au încercat, da.
- Când a venit UE, ne-a impus modificări și alterări ale limbii noastre, invocând exprimări corecte din punct de vedere politic ?
- Ne-a impus modificări.
- Păi !
- Dar, cum adică din punct de vedere politic ?
- Adică, dacă stai în fața blocului te exprimi într-un fel, dacă te urci pe bloc te exprimi altfel. Depinde de unde privești.
- Păi, privesc sau vorbesc.
- Deci, dacă vorbești din față te exprimi într-un fel, da’ dacă vorbești din profil te exprimi altfel.
- Măi Chirvase, cu atâtea feluri de exprimări, nu înțelege omu’ nimic.
- Asta-i și ideea, cu cât înțeleg mai puțini cu atât mai bine.
- Așa-i !
- Păi, exprimarea a la uniunea sovietică e una și exprimarea a la UE e alta.
- Unde mai pui, că acum, cu UE, s-a reintrodus și iobăgia.
- Ce-a făcut ?!
- N-ai văzut la televizor, când a zis că s-a dat lege, țăranii, producătorii agricoli, s-au cum le-o mai zice, numai au voie să-și vândă produsele în alt județ.
- Ai numai spune.
- Da, e o libertate, ți-se face păru’ măciucă.
- Cum adică numai pot să-și vândă produsele în alt județ ?
- Așa bine, nu în altă țară, nici măcar în alt județ.
- Da’ ăia din UE, au voie să vândă la noi ?
- Bine-nțeles !
- Da’ noi n-avem voie să ne vindem produsele nici măcar la noi acasă, libertate curată.
- Dacă un țăran din județul Giurgiu, cultivă castraveți și ardei, n-are voie să-i vândă în capitală.
- De ce ?
- Așa zice legea.
- Păi, asta-i iobăgie curată, legarea de glie.
- De glie, de țarină, de ce vrei tu, asta-i noua formă de iobăgie.
- A, iobăgia modernă.
- Te și miri, care-i diferența între cele două uniuni ?!
- Da, dom’le, chiar că te miri ...
- Ce de similitudini !