Claxonul unei mașini o trezește din coma amintirilor:" Ce ai domnișoara?nu vezi pe unde mergi?" "Am fost aproape", zâmbește ea.Privea asfaltul în care mișunau pietricele,când o umbră îi dansa prin preajmă.Își îndreaptă privirea spre mijlocul străzii și o vede...câta libertate în mișcările ei!Parcă plutește dincolo de orașul ce se zbate în ceață ...
De ce nu ne putem desprinde din asfaltul încins, care ne țintuiește pe o șosea mult prea circulata de portrete?