agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2200 .



Adolescenta
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [BJ ]

2006-06-08  |     | 



Era seara si peisajul defila in fata ochilor mei, prins in reprize, ca in fotogramele unei pelicule de film. Si ea statea in fata mea si se uita la mine si eu ma gandeam la ea si ea se gandea la mine si peisajul trecea prin fata noastra asa cum au trecut si anii. Si adolescenta se uita in ochii mei si eu in ochii mei si vroiam din nou sa o imbratisez si sa ma descatusez de maturitate, sa o arunc pe geam cu tot ce inseamna ea, si adolescenta statea si se uita la mine si imi zicea : „Om lacom, tu m-ai avut, am fost a ta. Gata cu amantele, ti-a ajuns, ti-au trecut anii acum iti trebuie o sotie si copii, amantele trebuie lasate la usa pentru altii, gandeste-te!” Si eu nu vroiam sa ascult. Si ii ziceam : „Tu mi-ai fost amanta, dar mi-ai fost si iubita si sora si mama. Tu, cu frumusetea ta m-ai invatat sa traiesc si tu cu voluptatea ta m-ai invatat sa iubesc si tu cu chipul tau inselator m-ai invatat sa-mi traiesc viata ca si cum ar fi fost un singur graunte dintr-un miliard pe o plaja eterna si acum, acum in aceasta seara vrei sa renunt la tine? Si ea se uita la mine si radea din ce in ce mai tare si imi spunea : „Om fara de ratiune si control am fost impreuna cinci ani de zile, e de ajuns iti trebuie o relatie mai lunga care va dura pana la sfarsitul zilelor tale marunte, eu ti-am fost amanta si cate o data ma iubeai si alta data ma injurai si dupa aia plangeai si tot la mine veneai, dar gata! E de ajuns gandeste-te! Nu mai esti copil! Nu mai esti tanarul lipsit de pacat din care curge inocenta... Esti barbat cu pacate si prejudecati, cu angoase si temeri, esti plin de probleme si numai ai timp sa ma mai iubesti!”. Si eu deveneam din ce in ce mai trist si peisajul defila in fata mea. Si ea se oprii din ras la un moment dat si imi spuse :”Uita-te pe geam”, eu m-am intors, m-am uitat pe geam si nu am vazut nimic, m-am intors si m-am uitat la ea si i-am spus: „Eu nu vad nimic e intuneric!” Si atunci ea s-a ridicat si m-a intrebat: „Uita-te cu grija!”, si eu ma uitam si tot nu vedeam nimic si urlam ca disperatul : „E intuneric!!!” Si ea se mahnii si ma intreba: „Nu iti mai vezi anii si amintirile, nu ma mai vezi acolo, acolo departe in lumina lunii?” si eu dadeam din ce in ce mai mahnit din cap si suspinam si plangeam.
Ea se aseza si imi spuse: „Acum esti barbat, numai ai timp de mine, iti trebuie o sotie!” Si eu plangeam ca o vroiam pe ea. Ea insemna totul pentru mine cu frumusetea si voluptatea ei, o tentatie care ducea la neant, dar ce dulce chin sa o privesti si sa o gusti. „dar eu nu vreau sa fiu barbat!”, „dar trebuie!” imi spuse ea, „vremea copilului e gata, plus ca ti-ai pierdut virginitatea si numai esti copil, eu vreau feciori, ia-ti o nevasta si fa copii sa fie ei feciori, si eu sa le fiu amanta cinci ani, sa se bucure ei de mine, om egoist!” Apoi se imbraca si merse catre usa compartimentului, vru sa iasa apoi se intoarse si imi spuse:”Tu om egoist si meschin, tu esti fericit! Esti privilegiat, tu cu varsta si problemele tale! Bucura-te, ca in seara asta, m-ai vazut si plangi ca nu ma vei mai vedea nici o data!”
Apoi apuse, si trenul mergea si infinitul neant mergea si el, numai eu stateam si ma gandeam unde oare voi ajunge eu in intuneric si atunci ea de la geam imi spuse: „Uita-te acolo!”, „unde? Peste tot e intuneric!”, „acolo peste anii aceia, dincolo de orele inalte cu tufisuri de minute, peste vegetatia de secunde, dincolo de deciniul acela!” Eu m-am uitat, m-am holbat, mi-am pus o pereche de ochelari, apoi inca una, si inca una, si intr-un final am vazut. „E o lumina!” Am spus eu, iar ea imi zambi si stingandu-se ca flamura unei lumanari imi spuse: „Om fericit, aici ma sting, dar acolo se aprinde sotia ta!”

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!