agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-08-14 | |
Conștient sau nu, omul conduce mașina cu viteză printre stâncile prăvălite pe șosea. Capul cel de-asupra trupului ovaționează prin gura căscată ori de câte ori fură un viraj îndrăzneț. Turație la maxim. Motor încins. Jantele opresc trepidațiile. Trapa vâjâie curentul de aer, aruncându-l înspre bancheta din spate. Pe la ferestre se perindă haotic capete, cozi, viței, trunchiuri, crengi, bucățele de cer. Din dreapta muntele aruncă cu pietre. S-a supărat pământul pe dedesubt, nu mai vrea să țină greutatea relelor din lume, îl fulgeră un gând. Un brad se înclină și desenează pe cer rădăcinile rămuroase, parcă ar fi reclama la șampon pentru o curly girl. Retrovizoarea stânga surprinde pentru o clipă balansul, apoi căderea. Impactul cu șoseaua provoacă o undă de seism, care a antrenat noi căderi de pietre.
În urma lui, se aud scrâșnete de frână sălbatece, fiare ciocnite, un clacxon care sonorizează penetrant. Apasă accelerația mai tare. Cu dreapta introduce o casetă. "Merci, Becaud, merci.....Merci!" Ce bate planetara! Chiar că aș zice merci Doamne, de-aș ajunge. Casca de pe cap devine incomodă, centura este prea strânsă pentru pieptul care și-a dublat volumul. Volanul se învârte ca o morișcă. Curbe, curbe, serpentine. Halucinant un popas își semnalizează prezența și trece în trecut. În viitor? Nesiguranță... Nesiguranța unui moment de care se teme, dar spre care aleargă. Fordul se așterne drumului una cu omul. Mâinile sunt cu venele umflate, cu mușchii ca piatra. Nici la break dance nu-i am așa de încordați gândea omul. La orizont apar semnele orașului. Și gropile...Reduce nevoit viteza după ce capul lui luă contact repetat cu tavanul habitaclului. Slalom printre străzi și străduțe. Ajunge în fața maternității - unde ca niciodată liniște nefirească. Intră. Întreabă. Dă buletinul, urcă. În salon două brațe strâng la piept un pachețel. Privirea se limpezește, orizontul se dilată realizează abia acum ca a parcat lângă cele mai iubite ființe din viața lui. Atunci ca un fulger îi trece prin minte drumul facut cu 160 - 180 km/oră... La difuzor buletinul de știri. Crainicul informează că pentru a opri căderile de pietre de pe versant se pune o rețea de sârmă. Ca să nu mai cadă pietrele...cu viteză. Cu viteză. Viteză...Cine mai știe? Combinezon de forță pentru munte.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate