agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-08-25 | |
Noaptea invalui camera ca o durere de cap sicaitoare, familiara si foarte punctuala. Afara, cate-un bec isi tremura aripile electrice peste strada, iar masinile incepeau sa se zgaiasca chioras unele la altele. Ochii ii zburara din nou pe fereastra, incercand instinctiv sa-si fereasca lacrimile de un eventual vizitator. Era o vreme cand inca nu invatase sa planga, cand nu stia sa se zbuciume decat pe dinauntru; atunci isi arata, impudic, rarele lacrimi oricui ar fi avut vreme sa le observe. Stiti toti nevoia aia penibila de a plange pentru spectatori, de a plange ca sa fii mangaiat. Toate astea isi pierd sensul cand fiecare seara aduce cu ea umezeala asta insipida a sufletului..
La 18 ani e inconvenient sa ai un suflet de batran. Nu e cool sa traiesti cu impresia ca mai ai doar cativa ani de trait, sau sa iti misti madularele de parca ti s-ar scurge prin ele, de fiecare data cand te ridici, cele nouazeci si ceva de primaveri.. Se trezise, copil fiind, ca-i sunt mintea si sufletul dereglate fata de corp. Avea burtica de pustan, picioare subtiri si fragede, o idee de muschi, moaca adorabila, din aia care atrage ciupituri de obraz, ciuf tepos si urechi clapauge. Dar o minte si-o inima ce parca-i stateau agatate de abdomen—sub forma de burta de bere—si de umeri—cocoasa de ganduri si nelinisti ale unui ditamai barbatul de cel putin 40 de ani. Cum vine asta? Rasfoia plictisit cartile varstei lui fizice, incapabil sa simta vreun fel de interes pentru pozele cu dinozauri sau cu monstri si supereroi.. Parea c-a trecut deja prin viata asta care abia urma sa inceapa. La 12 ani vroia deja sa se sinucida, intr-atat il obosise calvarul unei existente atat de indelungi.. Incepuse sa scrie, fusese chiar laudat pentru viziunea matura si totusi bizar de trista.. Intrase, mai mult ca sigur, in criza varstei de mijloc, si n-avea nici o sansa sa se trateze asa cum fac americanii, cu o amanta si-o masina tare, din moment ce n-avea dreptul la carnet de sofer si nici macar nu intrase bine in pubertate.. Cui sa-i spui ca dincolo de cosurile care iti mijesc pe fata se lafaie un adult deprimat in stare de autodistrugere? Sa te plangi colegilor ca distractiile lor puerile nu te atrag deloc? Da’ ce esti nebun, sa ti-o iei intr-o pauza de la gloata jignita? Sa-i spui mamei ca la varsta ta totul te plictiseste si ca nimic in viata nu mai e palpitant? …si s-o ia drept lene cronica si dorinta de chiul.. Adevaratul chin a pornit cand a inceput sa imbatraneasca. Azi plange in fiecare seara la gandul ca mai are prea putin timp.. si se intreaba necontenit ce va urma apoi. Va fi, la 25 de ani, in coma profunda, sau va trai cu o mentalitate de bebelus, apoi copil, apoi adolescent, pana la moarte? Noaptea isi alungeste migrenele peste oras, printre faruri si claxoane. Toate becurile s-au aprins deja. Si el doarme, cu lacrimile uscate pe obraji si fruntea sprijinita de geam, intocmai ca un mosneag ce-a uitat de cina, de nepoti…de parinti, de-a doua zi, de scoala si Bac.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate