In fata ta acum vezi ceva. Ce vezi?

Vezi cumva un raft de carti, un birou, vezi un scaun, sau vezi o fereastra, sau trotuarul pe care mergi, sau un magazin, sau oameni nervosi sau linistiti, care merg care incotro.
Vezi un om enervant care se misca incet in fata ta, sau unul care tocmai te-a impins fara sa ii pese, vezi doi oameni care se cearta pt ca nu au luat tranvaiul corect, vezi doi indragostiti care se saruta, sub indignarea a doua babe carora le e scarba.
Vezi o masina hodorogita, si langa ea o femeie cu flori in celofan, pentru a le da cadou asistentei de la spital.
Sau vezi un mosneag care tuseste. Si doi tineri alearga de nebuni pe langa tine.
Sau vezi o fetita care mananca chips-uri, si doua femei aranjate si cochete, care discuta mandre de ele si de istorisirea lor.
Vezi poate o femeie frumoasa foc, plina de nuri care incanta privirile celor singuri sau nu.
Si un chiosc deschis cu de toate, si parca iti e pofta de inghetata, dar mai bine nu iei, ca esti grabit poate. Si vezi poate jos, sub picoarele tale un ambalaj de ceva, si langa tine o farmacie.
Sau niste hartii in fata ta care te asteapta sa iti pui in ele energia ta divina, si poate te striga cineva si iti mai ocupa din timpul tau incercand sa iti fure ceva din sclipirile tale frumoase, sau poate iti va da o idée si vei afla ca ai invatat ceva.
Dar, numai sa nu te enervezi, pentru ca atunci, sclipirile tale se vor cenusi iar tu le vei pierde, si ce greu le vei recapata; doar daca vei putea atunci cand le-ai pierdut sa imbratisezi un copac.
Si de unde sa iei un copac in incaperea aceea? Dar e o planta pe pervaz; oare e de ajuns sa o iei pe ea in brate? Ha ha, si daca te va vedea un coleg cu planta, nu se va prapadi el de ras? Pentru ca o sa te intrebe, si atunci cum naiba sa ii zici curat si sincer: ” vroiam doar sa imi recapat sclipirile”.
Ei, lasand intamplarea asta la o parte, sigur stii ca nu vei face asta, mai ales, ca poate nici nu e nevoie de un copac, si poate e mai simplu sa iti tii sclipirile acolo si sa le lasi doar sa se vada, fara sa le omori de nebun.
Sa revenim.E clar ca ceva vezi in fata ta si nimic nu te surprinde. Ceea ce vezi e ceva concret, obisnuit, cunoscut. Ceea ce vezi nu iti creeaza o stare anume si nici un motiv pentru care sa traiesti. Nu iti indeplineste o dorinta, nu iti incanta sufletul. Nu iti da siguranta, nici prietenie. Iti da doar o imagine pentru care cred eu ca nu multumesti nimanui ca o vezi.

Acum priveste picioarele tale care stau pe pamant. Vezi ceva deosebit? Priveste mai bine.
Lasa, stiu ca te uiti la pantofii tai din picioare. Eu zic sa privesti mai bine. Hai acum nu te enerva, chiar te rog si insist sa te uiti cu atentie acolo, la picioarele tale.
Off, tot nu vezi nimic?
Acolo trebuia sa fie cadoul pentru tine. La picioarele tale, da.

Inseamna draga om, ca ai calcat pe el si de aceea nu il vezi. Inseamna ca e sub talpa.
Acum, uita-te sub talpa daca tot ai calcat pe el.
Il vezi?
E sub talpa
Ai calcat pe el.