Adunare mere în ograda lui Vasile. Nunta caprei Corina cu țapul Victor . Nași vor fi oaia Lili și berbecul Petre. Invitați de onoare vor fi taurul Mircea și vaca Livia, alături de măgarul Marin și măgărița Mimi. Nervoasă, tânăra mireasă, le spuse celor de față prezenți:
-Vreau pentru nunta aceasta, rochia miresei de firmă. Nu mai comentați; zic: basta! Sunteți chiar fără de inimă?
Nu vedeți că am belele; nici o rochie nu-mi place. Nu mai fiți așa de rele. Gândul ăsta nu-mi dă pace.
Viitorul soț, scos din pepeni, spuse;
-Taci din gură mofturoaso, cu rochie și toate cele. În final nu ești decât o puturoasă, care faci numai belele. Nu vrei aia "este ieftină " calitatea este îndoielnică. nu mai de fițe ești bună, n-ai rușine nu ai nici frică. Ai uitat de unde ai plecat...rochie scumpă îți dorești? Zi merci că te-ai măritat, împiedicată așa cum ești.
Încruntată de cele auzite, capra Corina, spuse:
-Nu am auzit eu bine, tu astfel mie îmi vorbești? Uită-te acum fix la mine-Mare nesimțit mai ești. Câte neveste în viață speri să mai ai țapule? Te tocmești exact ca-n piață. Astea-s maniere, scumpule? La câți bani ai tu, iubite, de ce oare ești zgârcit? Mi se face lehamite, cât poți fi de aiurit. Mi-a spus mie capra Veta când mă duceam la croitor: Deschide ochii, fii atentă! " E rău și bănuitor"
Fără maniere și clevetitor, abia acum am observat... Și te rog, și te implor să taci, că m-am săturat.
Nașa Lili, se băgă aiurea în vorbă:
-Ia mai taci odată, Capră! Ce atâta fandoseală? Am pornit acum la treabă, și chiar pic de oboseală. Nu îți place mai nimic; Rochie lungă sau mai scurtă. Nu ai rușine nici un pic. Nunta asta nu e o turtă. Aleargă țapul, săracul după un moft, chiar așa? Vrea să-ți facă ție placul- Ascultă ce-ți zice nașa: Þine cont și de bărbat, dacă vrei să fie bine. Toți sunt din același aluat, zăpăceală au în vine
Berbecul Petre sări de la locul lui și o amenință pe oaia Lili:
-Ai venit cu ideea stupidă ; Pe capră și țap să-l cununăm. Arăți ca o conopidă. Cu falimentul noi cochetăm. Trebuie și darul mare să îl dăm la masă , deci, acum pe loc muștucul îmi sare, prin fața mea să nu mai treci! Acum dacă fac bilanțul, cu ce m-am ales de aici? Poate fără nici un sfanț, cu datorii de pici.
Taurul Mircea , le spuse clar:
-Vin mai mult pentru oiță; o cunosc de când era o copilă. Stătea de vorbit la portiță, de ea sincer îmi este milă. Acum, că este nașă, spune că nunta o să iasă bine. Berbecul Petre este precum un pașă, nici nu îi pasă de mine .Vaca Livia, nervoasă, le spuse:
-Eu la nunta asta, vere, vă declar acum cinstit: Nu am prea mare plăcere...Þapul, vă spun, e scrântit! Își impune el prostia pretutindeni, așa vrea. A uitat că omenia, este un dar, nu o belea. Nu poate să cumpere; o rochiță mai de soi? asta-i tot ce capra îi cere. Oare toți masculii-s boi?
Măgarul Marin, stupefiat de cele auzite, spuse:
-Coană vacă, vezi ce zici!.. Ce te bagi aiurea-n ciorbă? Þi-aș trage pe fund un bici, nu știi să îndrugi o vorbă. Cum masculii toți sunt boi? Eu , se vede , sunt măgar! Mahalaua îi de soi, îți ofer un șut în dar... Vreți o rochie mai de soi? Puneți cotu acum la muncă! Să vedem dacă suntem boi, când vă ustură la pungă.
Măgărița Mimi, sări în apărarea soțului ei:
-Dragă, nu mai țipa așa! Faci acum infarct, drăguță. Nu vezi ce aiurea-i nașa? N-are nimic bun în tărtăcuță. Tu ești prea inteligent, să te bagi într-o gâlceavă. Retrage-te foarte lent; vezi-ți mai bine de treabă! Ne lovim doar de nimicuri, de rochii și de inel. Avem în viață doar ticuri, în final n-avem un țel. Vă împrumut eu rochița, de la nunta mea trecută, o aduce mâine Bița, prietena mea iubită. Botezul, nunta, decesul, sunt evenimente de soi. Dacă eliminăm și stresul...Cu defecte toți, așa suntem noi.