http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/articles/2006/04/10/reportage-01

Cu străzile sale pietruite și casele deosebite în stil saxon, orașul transilvănean Sibiu este un muzeu în aer liber. Străbătut de istorie, acesta oferă vizitatorilor o bogăție de obiective culturale, inclusiv turnuri de fortăreață medievală și 15 biserici maiestuoase. Este foarte potrivită astfel alegerea făcută de UE -- alături de Luxemburg, acesta va fi cea de-a 32-a Capitală Culturală Europeană. Va obține acest statut în 2007, în același an în care este programată aderarea României la UE.
De Paul Ciocoiu, din București pentru Southeast European Times –
Trecând prin Carpați prin strâmtoarea Turnu Roșu, lăsând în urmă ceea ce străinii numesc Valahia, vizitatorul intră într-o nouă lume -- Transilvania. Primul lucru de observat este arhitectura. Satele saxone au case de piatră, cu acoperișuri de țiglă, perfect aliniate de-a lungul străzii și cu grădini in spate. Este o tradiție asociată cu Europa Centrală, total diferită de ceea ce se găsește în restul României.

Orașul Sibiu are o atmosferă distinct medievală. Dacă nu ar fi mașinile de pe stradă sau magazinele luxoase, ar fi ușor să-ți imaginezi că te-ai întors în timp. Situat la picioarele munților Făgăraș, Sibiul stă de nouă secole de strajă la porțile acestei provincii legendare.

Atestat istoric pentru prima dată într-un document scris în 1191 de Papa Celestin III, Sibiul era cândva cunoscut sub numele de Hermannsdorf, apoi, după ce a obținut rangul de civitas în 1366, s-a numit Hermannstadt. În 1919, la un an după ce Transilvania s-a întors la patria mamă, numele oficial al orașului a devenit Sibiu.

Încărcat de istorie, orașul care a rezistat unui asediu condus de însuși sultanul Murad II în 1438 se bucură de numeroase superlative: aici s-au deschis primul spital din România, prima școală atestată documentar, primul muzeu, prima farmacie și prima fabrică de hârtie. Prima carte românească a fost tipărită la Sibiu și acesta este de asemenea locul unde au avut loc primele experimente cu rachete din lume.

Ar fi nevoie de pagini întregi pentru a enumera toate frumusețile pe care le oferă orașul. Cel mai bine este să le descoperi singur și să te bucuri de fiecare surpriză pe care o poți găsi la fiecare colț, ridicând colbul de pe aceste străzi străvechi așa cum au făcut numeroase generații din secolul al XII-lea încoace.

Un punct de pornire bun ar fi Complexul Muzeal Național ASTRA, cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Acest muzeu etnografic, deschis în 1967, se întinde pe 96 de hectare și încântă vizitatorii cu cele 340 de clădiri, printre care mori de apă și vânt, prese imense de vin, fructe și ulei, mori de combustibil, fierării și alte structuri reprezentând stiluri arhitecturale din întreaga țară. O mică parte liniștită din România se desfășoară înaintea ta, pe măsură ce o admiri dintr-o tradițională căruță trasă de cal. În complex se găsește și Muzeul Emil Sigerus de Etnografie și Artă Populară Saxonă și Muzeul de Etnografie Mondială Franz Binder.

Dacă nu ți-ai stins încă setea de tradiție, atunci ia tramvaiul, al doilea construit în Europa, către Mărginimea Sibiului, o zonă etnografică unică de 18 sate, unde poți vizita cel mai mare muzeu de icoane pe sticlă din Europa.

Muzeul Bruckental, primul de acest gen din România și al doilea din Europa, prezintă colecțiile de artă și biblioteca lui Samuel von Bruckental, fost guvernator al Transilvaniei. Fosta lui locuință găzduiește tablouri semnate de Rubens, Botticelli, Jan van Dyck și Tizian, printre mulți alți artiști renumiți. Lista muzeelor continuă: Muzeul de Istorie, Muzeul Farmaciei, Muzeul Armelor și Trofeelor de Vânătoare, Muzeul Naturii, Muzeul Locomotivelor cu Aburi. Un singur card deschide ușile tuturor acestor muzee.

Mai mult, Sibiul însuși este un muzeu în aer liber. O plimbare pe vechile străzi pietruite îți oferă ocazia să vezi îndeaproape vestigiile unei ale epoci. Orașul are două nivele: Orașul de Sus, unde se află majoritatea obiectivelor istorice ale Sibiului, și orașul de Jos. Acestea sunt legate prin Pasajul Scărilor, construit în secolul al XIII-lea. Piața Mare este centrul istoric al Sibiului, care a fost menționată pentru prima dată în 1411 ca fiind o piață de porumb. Ca în cazul majorității piețelor centrale din orașele medievale, acesta este locul unde aveau loc întâlnirile publice -- dar și execuțiile publice. Piața Mică este înconjurată de clădiri medievale bine conservate, majoritatea locuințe și ateliere ale meșteșugarilor, și oferă acces rapid la muzeele etnografice.

Deoarece Cetatea Sibiului a fost vreme de secole o fortăreață la porțile Transilvaniei, era înconjurată de ziduri și turnuri de apărare, majoritatea încă existente: Turnul Sfatului, Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor, Turnul Tâmplarilor, toate construite în secolul al XV-lea, Turnul Gros, ridicat la mijlocul secolului al XVI-lea, Bastionul Haller, construit în 1552, Turnul circular al Pulberăriei și Turnul Pielarilor. Privind pe deasupra acoperișurilor de țiglă, 15 vechi biserici, capodopere ale arhitecturii, impun respect, fie că sunt evanghelice, ortodoxe, catolice, protestante, franciscane sau ursuline.

Pentru cei care vor să trăiască prezentul și distracțiile oferite de acesta, la doar 35 km de Sibiu se află stațiunea Păltiniș. Și pentru că tot am vorbit despre superlative, să mai adăugăm unul: Păltiniș este stațiunea montană românească cea mai veche și de asemenea cea situată la cea mai mare altitudine (1440m). Construită în 1894, aceast are patru hoteluri, șase cabane și 17 vile pentru turiști, numeroase restaurante, baruri și magazine.

În 2007, marcând aderarea României la UE, Sibiul va deveni cea de-a 32-a Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg, ca urmare a nominalizării sale de către Consiliul Miniștrilor Culturii din UE în 2004. Autoritățile locale au început un ambițios program de renovare și pregătesc evenimente care vor promova cooperarea culturală și buna înțelegere pe continent. România va păși în viitorul său în UE prin străvechile porți ale acestui oraș legendar.