O viziune de ansamblu


- Buna ziua, domnu' doctor.
- Luati loc, urmariti sirul de semne si numiti-le pe cele pe care le indic cu aratatorul.

De mic, Geo iubea albinele si ii mai placea sa stea intins pe iarba si sa striveasca in dinti un fir de papadie, gindindu-se la viata din musuroiul de furnici pe care tocmai il privea. Asa a inceput sa iubeasca Geo contururile. Conturul de furnica ce duce un graunte de piine, conturul furnicilor ce carau furnica moarta din musuroi. Nu isi mai amintea chipul parintilor, dar conturul lor il putea desena cu precizie milimetrica in gind. Conturul copacilor l-a preocupat mult mai tirziu si apoi a inceput, firesc, sa iubeasca si contururi de femeie. Conturul de femeie plina, apetisanta. Geo nu vedea femeia, care putea sa fie laliie si cu dioptrii nemaiintilnite, vorbareata sau plictisitoare - daca Ea era pe masura conturului pe care il iubea, atunci laliia, vorbareata sau plictisitoarea ii deveneau amante.

- E .... X ..... M ...... 9 ..... G
- Va rog sa repetati ultima litera !

Intr-o zi, Geo, tinar in floarea virstei, a mers la medicul oftalmolog, pentru ca, brusc, conturul precis, conturul acela cu forme, parea sa joace, cind in fata ochilor i-a aparut o femeie care nu era nici cu forme apetisante, nici laliie, vorbareata sau plictisitoare - nu corespundea conturului, dar conturul nu vroia altceva decit sa se transforme, sa isi depaseasca acea conditie de contur rigid care i-a fost impusa pina atunci.

- Purtati de mult ochelarii astia de cal ? Ma tem ca privirea dumneavoastra a fost usor derutata, cred ca ar fi momentul sa renuntam la ei.

Contururile au disparut brusc - furnicile si albinele au devenit furnici si albine, copacii - copaci, parintii - chipuri dragi pastrate in albumul de familie, iar femeile un izvor nesfirsit de dragoste - Geo le vede acum in intregime si le iubeste cu patima fiecare particica ce a fost pina acum ascunsa de un contur de femeie apetisanta.