Pe o podea întinsă într-o cameră s-au întâlnit pentru a-și discuta problemele cotidiene mai multe încălțări uzate. Ele sunt în ordine: Pantoful Tolo, Cizmulița Cici, Șoșonul Nunu, Adidasul Darie, Sandaua Sanda și teneșul Bebe. Primul care luă cuvântul este pantoful Tolo care le spuse:
-Sincer, vă spun cu regret, nu am chef de conferință. În ritmul acesta așa de alert, nu mai am nici o dorință. Dacă vreau să cumpăr azi un plachiu sau un șiret, de uimire poți să cazi. Am oare atât bănet? M-am uzat de atâta...offf! Vă spun drept, vă spun cinstit. Pe lume de ești pantof , ai o viață de smintit. Te încalță toți netoții, mai spălați, mai nespălați, bunicii și chiar nepoții. Toți sunt răi și sunt sonați. Dau cu vărful în bolovani, te rănesc și chiar te doare. Pot să spun: Sunt inumani, prin piele durerea apare. De aceea mă supăr des, îi fac să alunece de multe ori. Am îmbătrânit de atâta stres, Îți vine de necaz să "mori". M-aș duce la rude bune în Olanda, unde sunt pantofi de soi. La conferințe ai ce spune, toți-s de piele nu ca voi: papură, cârpe, înlocuitori. Vai, de capul vostru sec! Atârnați ca niște sfori, pe lângă voi astfel clipele trec
Cizmulița Cici, îi spuse vădit deranjată:
-Un pantof ești și atât: Stop. Clevetești, faci valuri mari. Minte-n cap nu ai un strop, înțelept, zău, tu nu prea pari. Flecurile nu te țin ca să mai vii și la ședință. De tine nici nu îmi este frică, de nimic nu ai știință. O cizmă nu este o cârpă cum sunteți voi, toate aici. Adunate doar la bârfă, toate neînsemnate, mici. Italia are profil de cizmă, măi. pantofule tocit. Eu, pe tine nu am pizmă că nu ești decât un "sucit". Pe toți vă pun la pământ cu idei și sfaturi drepte. Am în viață jurământ ca să mai urc câteva ...trepte. Vreau să ajung cândva la papa. Asta-i țelul meu surați! Am să vă aduc sființita apă ca să nu mai fiți așa de "amploiați"
Șoșonul Nunu, își dădu cu părerea:
-Când e frig afară, zău, așa, nu toată lumea are cizmulițe. Aveau șoșoni, tanti și nașa, nu făceau atâtea "fițe" Þineau cald, asta le era scopul dragă Doamnă Cizmă și vedetă. Treceau iarna, treceau hopul, fără zgomot, fără alertă. Dacă vrei să ne ignori, nu uita că ești, doar încălțăminte, sărăcia nu o adori, în viață nu ești "cuminte"
Adidasul Darie îi contrazice pe toți, astfel:
-Nimeni nu este sportiv de soi cum sunt eu în zona asta. Îmi este milă de voi, mi se duce din vârf..pasta. Ați vrut voi o conferință? Să vă adunați și ...atât. Nu aveți-n cap știință, trebuie să vă purtați frumos, nu urât. Toți sunteți nemulțumiți, este purul adevăr. Sunteți toți puțin scrântiți, pot eu, de voi să mă apăr? Tineretul ne adoră, aici sau în Univers. Suntem toț în aceiași horă. Eu, în viață am doar un sens: Nu accept nici un compromis, sunt din piele, elegant . Mi se pare doar un vis, sunt mai rezistent și de voi puțin distant.
Sandaua Sanda, le spuse clar:
-O să vină vara drăguță, cizmulițe și pantofiori. O să dați atunci fuguța, de căldură pocnești, mori. Vi se va întinde pielea voastră, de atâtea fițe și talente. Avem toți o zi mai proastă, mai, lăsați-vă de fente! Confeința nu își are rostul: vă spun clar, vă spun precis. Pantoful face pe prostul, ne face pe toți de râs. Ce veniți la Conferință, doar moțăiți fără a avea succes? Ce atâta zarvă și neputință, doar agitație prin jur și stres?
Teneșul Tibi, plicitsit de cele auzite, le spuse:
-Vă acult și mă crucesc, ramolite și chiar ramoliți! V-aș înjura, dar nu îndrăznesc, cât sunteți de îngrămădiți? Dacă nu erați pe lume încălțări ca să discutăm, nu ne trebuiau nici sume să cheltuim aiurea, să regretăm. Se circula fără ajutorul nostrul, doar cu talpa pe pământ. Pot să fac acum pe prostul, cu voi nu fac legământ. Mă gândesc dacă e bine, sunteți rudele mele în final. Nu aveți gusturi prea fine, sunteți bune doar pentru carnaval. Dar și viața este un carnaval cu pantofi, cizme și ghete. Poate să te surprindă un val, te răpune și îți vin regrete.