Cum ar fi sa mergi pe strada si sa cazi dintr-o data fulgerat de gandul ca iubesti si ca stii ca ai sa iubesti asa cum stii ca ai sa respiri?
Sa mergi pe strada, cu palarie si palton, sa vezi cum dau primele colturi timide de verde in fata ochilor tai neincrezatori, si atunci sa te loveasca pana in maduva oaselor ideea ca dragostea va fi parte din tine atata timp cat vei respira. Si atunci, sa cazi in genunchi, ca intr-o straluminare acceptata doar in fata icoanelor, sa cazi in genunchi, sa nu-ti pese de paltonul cel nou, sa-ti scoti palaria de pe cap, si sa multumesti cerului si pamantului pentru ca stii.
Imaginea unui barbat cazut in genunchi pe aleea unui parc. Aleea p ecare si-a plimbat tristetile, hormonii, sperantele si mai tarziu platitudinea, absenta.. Si in jurul lui oamnei, nelipsitii oameni, insa in el, in templul trupului sau, nimeni, fiindca sufletul sau colinda chiar in clipa aceea prin alte momente de straluminare, din alte vieti, trecute si viitoare, alaturi de aceeasi femeie.
Si ce se intampla cu barbatul dupa ce se ridica din genunchi? Da fuga la primul colt de strada sa cumpere flori si sa sara in taxi alergand spre femeia iubita? Sau se ridica usor jenat, scuturandu-si paltonul, pantalonii, stergandu-si cu un zambet nedumerit ochii- nici el nu stie de ce- umezi? Porneste el mai departe intrebandu-se ce are de facut acum? Oare ar trebui sa schimbe ceva in viata lui? Cauta oare argumente rationale dupa ce a fost traznit?

Dar o femei? Cum ar reactiona o femeie? Ea mai intai s-ar asigura ca e frumoasa, iubitul ei nu trebuie sa o vada cu ochii umflati si cu nasul in batista, fiindca e sigur ca o femeie ar plange de emotia descoperirii. Pe urma probabil ca ar premedita scena oferirii sinelui in timp ce-si retuseaza manichiura. O femeie nu ofera unui barbat bratul ei in imparatia cerurilor, fiindca stie instinctiv ca asta nu l-ar interesa. Asa ca se ofera pe sine si va sti sa se ofere asa cum oferi iubitului fructe reci pe o tava de argint intr-o zi caniculara. Inima ei, ciorchine de strugure, inima ei- bucati de gesturi, de tandreturi, de iubire, pe care cu o mana frumos parfumata o va rupe bob cu bob de pe ciorchine si o va aseza intre buzele insetate ale sufletului barbatului iubit.