A fost odata un mare zeu, zeul zeilor, Zeus, care a facut doi copii cu Leto, Apollo si Artemis... eh! Trecem direct la subiect.
Apollo intrat in scena, frumos, destept si mor femeile de pe el, se bate cu balaurul Python ca sa o razbune pe maica-sa. Lupta crancena intre cei doi, Apollo, arcas de meserie, a inceput sa traga cu sagetile sale ‘femecate’... « Ce ‘fermecate’ ?! Am facut scurta la mana de cand trag !!! Ce drea... asta ! Hermes ! De ce nu moare ?! »... Obositi si plictisiti, Apollo si Python au inceput sa vorbeasca :
- Bai, eu m-am plictisit !!! zice Python.
- Pe mine ma doare scriitoarea!!!
- Fii pe-antena cum facem! Hai sa dam cu zaru’, ala, care da mai mare, castiga... adica moare celalalt.
- Si daca e dubla ??? intreaba blondu.
- Castiga ala care da dubla mai mare !
- Aham ! Bine !
Python a luat niste oase de oameni si a facut doua zaruri. Intai a dat Python... dupa ce a frecat zarurile si a suflat bine in ele, a aruncat... 6 5.
- Yeah ! HA ! Fraier ! Te-am batut... nu cred ca mai trebuie sa arunci... ma rog... daca vrei, te arunci in cap de pe Athos ca oricum mori !
- Totusi...
Apollo ia zarurile si, scarbit, arunca... 6 6.
- HA ! tipa blondu. Executarea, am tras 999 de sageti, numarate chiar de Euclide, acum mori din una singura.
- Am dreptul la o dorinta ?
- Hm! Cred ca da! Spune!
- Vreau o tigara!
- Am Pall Mall, Camel si Lucky Strike.
- Vreau Lucky Strike.
- Not so lucky today!
Apollo scoate din buzunar pachetul cu Lucky Strike, bricheta lui “Hermes S.R.L” si o esarfa rosie cu picatele verzi. Il leaga la ochi, isi pregateste arcul si trage... se prabuseste Python determinad un cutremur foarte mare (10 pe scara Richter)... sageata a trecut prin frunte si a iesit prin ceafa...
“ Ye ! Ye ! the wit... monster’s dead!”
“Oh no!... au murit cretanii!”


Mergand bucuros spre Olimp, dupa ce a trecut pe la carciuma lui Bachus (a luat si el specialitatea casei... vin), il intalneste pe Cupidon...
- Fluturas, ce faci, mai ?!
- Cupidon ma cheama !
- Lasa, libelula mica, nu ma intrebi de ce beau ?
- Cupidon ma cheama !!!
- Lasa mai, molie jucausa, hai sa-ti spun. L-am omorat pe Python !
- Pe mine ma cheama Cupidon!!!
- Lasa mai, drosophila mutanta, l-am omorat pe Python dupa ce am tras 1000 de sageti, ultima am trimis-o direct in frunte. Am niste sageti de moare Olimpul dupa ele. Tu, fal-fal plapand, cu 100000 de sageti nu ai fi putut sa-l zgarii macar.
- Pe mine ma cheama Cupidon !!! ... Da’ ia stai putin... sagetile mele... nu omoara un balaur ?! Ha !
- Hai jet de’aici, fulg in devenire, du-te si joaca-te cu papusile Barbie !
- Deschide ochii sa cazi pe spate, he ! Crezi ca tata stie ca eu le-am incercat pe toate, be ?! Mai vedem care e mai bun cu arcu’ !
Cupidon, enervat, scoate din tolba o sageata de aur, cea iubirii, si il sageteaza in inima pe Apollo...
- Ouchi ! Ce-a fost asta ?! Parca a fost o muscatura de tantar...
- Mai vedem noi !
- Lasa mai, Furby deformat, ca eu am plecat ! Daca asta numesti tu sageata, inseamna ca Python trebuia sa fie un purice ca sa moara din cauza ta. Hai pa, tantar enervant ce esti !
Cuprins de furie, Cupidon isi da seama ca nu si-a terminat isprava si scoate din tolba o sageata neagra, cea care omoara dragostea, si trage in inima nimfei Daphne.
Surprinzator, insa nu pt. Cupidon, Apollo si Daphne s-au intalnit la petrecerea data de Hera... indata Apollo se indragosteste de nimfa, iar aceasta simtind acest lucru am inceput sa fuga... ca Acceleratu’ ! ... nu ! ... ca supersonicu’ ! ... eh ! ca vantul. Apollo dupa ea.
- Stai, iubirea vietii mele, vreau sa-ti vorbesc !
- Pleaca mai de’aici, rocker oxigenat !
- Stai !
Nimfa nu s-a oprit si continua pasul alert...
- Opreste-te, frumoasa nimfa, striga blondu, de ce fugi de mine ca o mioara fugarita de lup ? Zbori de parca ai fi o porumbita ce fuge de vultur ! Doar nu-ti sunt dusman. Ah ! Priveste ti-ai ranit picioarele in spini ascutiti ai maracinisului ! Te implor, opreste-te ! Doar nu sunt pastor muritor de rand, ci Apollo, fiul lui Zeus, stapanul tunetelor.
- Esti smecher, nu ? Mare, nu ? Puternic, nu ?
- Nu atat de puternic ca si Cupidon ! Copilul ala rasfatat, sa dea Zeus sa-i ramana in gat o papusa, m-a sagetat ! Acum te iubesc, primeste-mi iubirea, nu ma respinge ! Nu ma lasa sa sufar in lumea asta plina de... betivi (Bachus), criminali (Pluto), pesti (Poseidon), etc.
Daphne fugea din ce in ce mai repede, insa Apollo in urma ei, la un moment dat Daphne simtindu-i suflarea in ceafa... « S-a apucat Apollo de fumat ?! »... Pana la urma obosesc...
- Bai, romantic lamentat, eu am obosit ! Ma lasi sau nu ???
- Nu pot sa te las ! blondu.
- Ma duc la tati daca nu ma lasi !
- Nu pot sa te las !
- Tati ! Tati ! Fa-ma drea... asta ! Hermes odata pamant, ca nu il mai suport p’asta !
Si deoadata picioarele i se transformara in radacini si intrara in pamant, bratele si capul in ramuri cu frunze, iar abdomenul in trunchiul unui copac, dafinul.
Ajuns acolo, Apollo :
- Fie dar ca numai din verdeata ta sa fie impletita cununa ce-mi va impodobi fruntea si numai frunzele tale sa fie de azi inainte mandra podoaba a kitharei si tolbei mele ! Frunzele tale sa nu se ofileasca niciodata si tu sa ramai pururi verde !
Parca in semn ca-i impartaseste vrerea, dafinul ii raspunse lui Apollo fosnind lin din ramuri si inclinandu-si varful inverzit.