E dimineata, soarele isi picura in stropi mici de stralucire razele sale. Imi acopera fruntea apoi ochii pentru ca in final sa-mi inunde toata fata fortandu-ma sa trec din nou granita. Ma dau jos din pat intr-o miscare brusca, privesc in jur si-mi dau seama ca am din nou acelasi cosmar. L-am trait atat de des, dar inca mi se pare ciudat si diferit. Ma indrept cu pasi mici si confuzi pe un culoar la al carui capat se afla o incapere slab luminata. Inca nu stiu ce trebuie sa fac odata ajuns acolo insa sunt sigur ca voi afla. Ajung intr-un final in fata unei oglinzi de dimensiuni mari care monoton reflecta aceiasi imagine cea a unei temnite organice a carei captiv e sufletul meu. In adancimea unor ochi caprui o scanteie isi face simtita prezenta,ea e singura marturie a captivitatii mele.
Mi-am intors privirea in timp ce sorbeam din cafeaua asezata temeinc si fara drept de apel intr-o ceasca. Era o noua zi sau poate un nou anotimp. A mai trecut un anotimp,trecere care nu a facut altceva decat sa adauge un alt rid batranului, cateva cuvinte limbajului copilului si care abia a reusit sa schimbe putin surasul. Tot ce-mi ramane de facut e sa astept caderea serii, venirea acelei ore in care simturile ma vor prasi, constiinta va fi inlocuita de inconstient voi putea visa din nou fara teama de a nu fi moral.Iubes visul, iubesc iluziile, de fapt singura utilitate pe care o gasesc realitatii e aceea de combustibil, de materie prima pentru inconstient.T ot ceea ce mintea se chinuie sa inteleaga, tot ceea ce ochii se straduiesc sa vada se depun in inconstient. Precum sarbatoarea primaverii schimba semintele in iarba matasoasa ca o intindere de apa proaspata, asa si inconstinetul cultiuva semintele realitati.
Odata cu trezirea icepe si agonia,care nu este decit clatinare a unei constiinte, golita si umpluta mereu de valurile memoriei. Ele vin si pleaca intocmai ca fluxul si refluxul,ducina si aducind imagini, cioburi de amintiri, frinaturi ale vocilor auzite.
Cineva m-a acuzat ca nu visul e mijlocul prin care poti schimba lumea ce te inconjoara... i-am raspus printr-un singur cuvant... "dormi" caci daca dormi, viata ta e suspendata. Caci nimic nu se poate schimba in jurul tau... totul se schimba in tine insuti.