In salonasul nostru unde ne petreceam aproape toata ziua ,statea acum o grasa in fata unui computer frumos si ,cred, scump . Schimbarea asta de peisaj ne irita pe toti si incepusem deja sa ne intrebam de ce femeia asta nu-si pusese computerul in casa ei . O singura data a intors fata spre noi si ne-a spus ca e obosita de toate hartiile astea de pe biroul ei si ca-si va cumpara in curand un dulap in care sa le puna in ordine. Apoi a sosit dulapul si camera noastra s-a mai micsorat putin, copiii nu se mai puteau plimba cu masinuta electrica pentru ca loveau biroul doamnei si poate ca s-ar fi suparat. Ne uitam toata ziua la televizor, eu crosetam in timp ce viata mea se umplea de personaje ce intrau prin ochi si prin urechi si-si cereau dreptul la o supravietuire cel putin decenta.Eu doar ii impleteam cu sadism pe fir de bumbac.Era ceva ce venea de la sine. Copiii ar fi vrut sa iasa putin pe-afara dar eu nu stiam daca doamna de la computer este de acord si nu indrazneam s-o deranjez. Macar pe balcon , se rugau, nu se poate ,balconul era in comun cu vecinii nostri care aveau si ei doi copii mititei si-atata le-ar fi trebuit sa se intalneasca toti patru…
Sotul meu venea seara de la servici si se intalnea cu grasana de la computer doar sambata si duminica. El reusea sa schimbe ceva amabilitati cu ea si-n felul asta ii lua locul la ora pranzului si-si citea si el ziarul preferat on-line pana pe seara cand ea revenea pentru inca doua trei ore. Auzi, l-am intrebat o data,ce tot te tragi de sireturi cu asta de parca v-ati cunoaste de undeva? Nu ziceai tu ca nu-ti amintesti nici cand nici cum s-a plantat aici la noi?Vezi ca incep sa am ceva banuieli.Nu-mi convine. Am sa incerc s-o dau afara.
Eu nu te sfatuiesc , au fost singurele lui cuvinte.
Binee,m-am suparat eu si-am plecat cu copiii la culcare.
Tot e bine ca nu s-a instalat in dormitor. Nu c-ar face zgomot, nici nu facea, doar prezenta ei, o simteam chiar si cu ochii inchisi, era prezenta cand aia tanara se intorcea tarziu de la discoteca si dormea pe presul de-afara pentru ca uitase codul alarmei Schuzzer si nu voia s-o deranjeze pe doamna de la computer din somn. Era violenta, barbati-su, un papagal, voia sa se lipeasca de ea sa se incalzeasca , era iarna, si ea i-a dat un cot in gura de i-a scos toti dintii asa ca saracu, si-a cumparat o patura electrica Carpetin 1001 si sa vezi grasa ce curte-i mai facea. Te pisi pe tine.
Ce bine ca vine vacanta si n-o mai vedem. Op, am vorbit cam tare, m-a auzit. A zis ,pe cine. Eu m-am facut ca n-aud. Pe cine, face ea mai tare si eu atunci ii spun numele unui personaj de la televizor. Atunci ea se invarte cu scaunul pana se pune chiar in fata mea la un metru distanta. Ma intreaba de ce. De ce, ce? Ripostez speriata si pun mana pe fetita s-o dau mai departe din calea noastra comuna.
De ce vrei sa n-o mai vezi?
Pentru ca face emisiuni cacacioase.
De ce te uiti?
Ce sa fac?
De ce nu duci copiii in parc?
As fi vrut sa-i spun care este adevarata cauza dar de partea cealalta se contrabalansa o greutate nedeslusita inca si-mi inchidea gura cu un hic.
Baietelul cel mare devenise deja Zorro problema e ca mai avea reminescente care puteau deranja un personaj atat de greu. Nu stiu de ce ii placea atat de mult sa faca pe doctorul si sa taie pe burta toate papusile. Fetita invatase sa le coasa si le facea si-o mica reanimare inainte sa le arunce la cazuri rezolvate pentru moment. Apoi intr-o zi am inteles, baietelul a fost operat de apendicita si-a vazut in oglinda de deasupra toata interventia de la inceput la sfarsit. Oare cum era posibil sa stie dinainte ce-i vor face chirurgii? Facea de ani de zile acelasi tip de operatie la papusile lui.
Intr-o zi fetita mea de patru ani a implinit doar trei si m-am trezit definitiv. Ma ingrasasem mult din cauza vietii sedentare si-apoi imi cumparasem un computer frumos si cam scump.