agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-08-17 | |
Stia ca in fiecare moment reflectiile lui se combinau cu ale celorlalti si deveneau picaturi de constiinta in Marea Constiinta Colectiva, ca urmarile propriilor sugestii contribuiau intr-o masura numai de el stiuta la mersul actiunii si ca nici unul dintre ei nu stia cu precizie ce avea sa insemne asta pentru mai departe. In Marele Proiect, el avea locul lui, privilegiat fata de ceilalti, nu dadea impresia ca ar fi un pilon principal, dar cu totii simteau ca hotaririle lui aveau o importanta aparte.
Era de ajuns sa-si aminteasca fiecare etapa importanta a Proiectului si era imposibil sa nu gaseasca un punct de cotitura decis de ideile lui. Nimeni nu contesta ca scopul si esenta Proiectului le scapa fiecaruia, Arhitectului atribuindu-i-se „piatra unghiulara”, dar stind acum si analizind, in timp totul luase, rind pe rind, o culoare placuta ochiului sau. Prima lui gaselnita in chiar inceputul Proiectului a fost Noaptea. Era de la sine inteles ca Arhitectul raportase totul la propria-I structura, infinitul sincopat difuzeaza, in contact cu orice matrice temporala, in finit ireversibil, fiind un principiu inteles de toti, dar el sustinuse ca nu aveau cum sa urmareasca Libera Alegere in conditiile unui dat aprioric continuu si, ca urmare, sincopa devenea o ipoteza constructiva; astfel se accepta ideea crearii succesiunii ciclice. Noaptea fusese, fara de tagada, prima lui creatie, de fapt, prima lui idee, „creatie” fiind, la vremea aceea, un cuvint inaccesibil lor. Auzise, ce-i drept, pe undeva pe la Periferia Constiintei, proteste si pareri divergente, cum ca de aici ar fi inceput Declinul, ca Noaptea ar fi fost cauza principala a reconsiderarii ulterioare a Liberei Alegeri, dar cine sa-i demonstreze eficacitatea efectelor ulterioare, cine sa-i spuna ca Timpul ar fi fost „variabila neagra”, ca succesiunea ciclica generatoare de variabile autodefinibile nu ar fi fost prospera, nu ar fi dat rezultatele scontate? Variatia era prima dorinta in Marele Proiect si el demonstrase ca aici crearea Timpului era cea mai comoda solutie. Oponentii lui dezvoltau Teoria Constiintei Individuale impregnata simbiotic in fiecare element structural ce urma sa fie creat si propuneau sa se studieze evolutia lor in contact cu variatia factorilor externi presarati la momentele de necesitati proprii fiecarui element. Dar observatiile lui – e drept, belicoase uneori – au avut darul sa faca posibila renuntarea la aceasta varianta. Practic, in urma argumentarii lui, s-a decis ca a impregna structuri ale Constiintei Pure Universale in forma latente, legate sinaptic de reactiile individuale la factorii externi, ingradea in fond chiar conditia de baza a Principiului Ultim: Libera Alegere. Evolutia devenea astfel total previzibila, selectia facindu-se dupa capacitatea elementelor de a asimila Impregnarea si de a o dezvolta din formele latente in forme active care sa le dea posibilitatea accesului la intelegerea fondului Proiectului. Ce avea sa se intimple cu formele neviabile? Urmau sa fie eliminate? Care era, de fapt, concluzia finala: Libera Alegere sau Certa Confirmare? Erau doar citeva dintre intrebarile retorice, dar care au fost hotaritoare in Marea Decizie, bineinteles combinate cu frecventa de transmisie in Absolut, modulata secret de... Dar mai bine sa nu-si aminteasca sursele de inspiratie, deoarece nimeni nu poate sti daca actiunile noului grup format in jurul succesului sau de pe urma acceptarii variantei proprii au avut deplin succes impotriva oponentilor, pe care el si ai lui ii numeau „bieti nostalgici ai ludicului divin”. Si acum il amuzau peroratiile Grupului Alb – ai carui membri se autodenumisera astfel, dupa ideea lor de a ramine vesnica Zi – in defavoarea ideii sale evolutioniste de alternare a Zilei cu Noaptea. „Ce poate fi mai inaltator decit piosenia in fata Absolutului Imuabil, ce poate fi mai veridic si mai hranitor decit infruptarea din Certa Confirmare, Cunoasterea experimentata dupa eoni de lumina, ce urca ireversibil, ingenunchiata de revelatia Datului Universal, intr-o acceptare a deplinei constiente?” Tulburatoare la prima vedere, „dogmele albe”, recitate teatral de membrii Grupului, partinitori si totali lipsiti de personalitate in fata Propunerii Arhitectului, erau insuficient argumentate. In plus, prea blinda implicare a Albilor in mersul Proiectului, ocultarea dovezilor si intransigenta in mentinerea asa- zisului Mesaj Secret, care ar fi avut menirea sa deconspire Planul lor, i-au facut sa nu primeasca intiietate in desfasurarea lucrarilor. Cit de frumoase au fost momentele ce au urmat inceputului Marelui Plan! Creatia exploda de inventivitate, la fiecare adiere perturbatoare miriade de posibilitati deveneau noi creatii, lantul nesfirsit de evolutii se ramifica la fiecare transformare si, inarmuriti de uimire, membrii Grupului urmareau Conceptul materializindu-se. Explozia, dinamismul si vesnica permutare structurala, transmutarea din forme inconstiente in muguri de constienta si sublimarea in mii de spectre ale creativitatii au incununat victoria de inceput a Marelui Plan. Materia nu putea fi creata libera decit prin explozie. Dinamismul era inceputul, el constituia variabila de pornire, natura scinteii trebuia sa genereze multiplicare, diversificare. Nu se putea da tenta calitatii divine din prima zvicnire; asta trebuia sa inteleaga Albii. Ce rost ar fi avut Impregnarea in aceasta faza? Care ar fi fost farmecul creatiei, daca fiecare element ar fi avut Saminta Divina Potentiala in structura intima? Evolutia a fost cuvintul de baza in mintea tuturor. S-au facut planuri pentru trecerea de la o etapa la alta, materia a fost imbogatita cu caracteristici in functie de variantele propuse pentru evolutia ei, Marelui Arhitect prezentindu-i-se fiecare Trecere si avantajele noilor transformari. Au fost facute eforturi imense de separare clara a materiei evolutive de contributia, la inceput insignifianta, a Grupului Alb la acest Proiect, asa-zisul Spirit, cuiul din talpa intregii evolutii, factorul ce a dus la Marea Criza si la deciziile crunte care s-au luat atunci. Fiecare urma sa-si apere puii, dar cind s-a incercat amestecarea... De ce s-au incapatinat Albii sa despice firul in patru, cind totul era pregatit, cind totul era sub control, cind aproape fiecare element era readus in matca programelor, iar fiecare variabila isi redefinea domeniile si codomeniile atit de precis? Si asta, bineinteles, in canoanele, si asa mult prea rigide, ale Liberului Arbitru?! Si acum isi amintea nasterea Universului Fizic, primul rezultat al Exploziei, primul fruct al Dinamismului, prima ivire a Materiei din Rostirea Marelui Arhitect, acel Ultim Murmur al Divinului pe care zadarnic incearca Albii sa-l reaminteasca actualilor discipoli, citi vor mai fi existind! Apoi, una dupa alta, Creatiile: Cele 4 elemente, galaxiile, sorii, corpurile... In aceasta etapa, Marele Arhitect a intervenit cu decizia loturilor de corpuri pentru experimentarea Etapelor. Bazat pe ciclicitate, pe alternanta, pe sansa revenirii, pe odihna, pe interval, s-au administrat prioritatile etapelor si zonele de manifestare in spatiul astfel creat. S-ai insuflat variabile aleatorii pe fondul Celor 4 elemente si s-au studiat corpurile la care s-au sesizat modificari de substanta. Marelui Arhitect i s-au prezentat corpurile alese, iar acesta a introdus Elementul Vital in citeva dintre ele. Asa cum era de asteptat, primele aparitii constiente nu au intirziat sa se formeze. Cum sa lasi niste formatiuni fara nici o speranta de evolutie, din ramuri atit de diferite, sa acceada la Constiinta Suprema urmind un factor insuficient studiat: Vointa Elementara? Albii s-au dovedit din nou fantezisti si, speculind o etapa trecuta cu vederea de Marele Arhitect, au impus Elementul Surpriza: „interdependenta speciilor prin implementarea aspectului de hranit si hranitor”; astfel, cum avea sa se dovedeasca mai tirziu, cel mare il inghite pe cel mic, un principiu de sine statator, inviolabil si respectat cu strictete. Tirziu, cind modificarile survenite au inhibat total matca originala, Albii, simtind ca pierde teren, au inceput sa prezinte aspecte trunchiate si rauvoitoare Marelui Arhitect, cu privire la Elementul Surpriza, dar majoritatea trecuse deja de partea cealalta: cel puternic il extermina pe cel slab. Aici a fost momentul de virf al inceputurilor. Marele Arhitect a hotarit sa dea cistig de cauza Albilor: a aparut astfel formatiunea dotata cu mecanisme logice, proiectata in intregime de Marele Arhitect, un nou concept in cadrul Proiectului. Nimeni nu a stiut vreodata daca Albii au avut vreun amestec aici, dar cert este ca au aparut astfel elemente noi: etimologia, numerologia, logica. ADAM, caci astfel fusese etichetata formatiunea nou creata, punea si... isi punea probleme. Atunci s-a hotarit in secret, formarea Noului Grup, care urma sa verifice impactul pe care l-ar fi avut multiplicarea formatiunii in variante omoloage, dar non-identice, asupra Planului. Separarea devenise fatisa! Confruntarea era iminenta si nu a intirziat sa se declanseze. Albii au atacat cu prima ocazie si toti au asteptat incordati Decizia Marelui Arhitect. Raspunsul a venit in maniera Alba, total ocultat. S-a creat astfel un nou mecanism in structura interna a Constiintei Cosmice, lasind, in fiecare, un moment de crispare: MARELE HOHOT! Multi spun ca a fost ultima interventie in acest Proiect a Marelui Arhitect. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate