Miloš Uroševiæ scria pentru membrii listei de discuții serbianforum (http://www.eGroups.com/list/serbianforum): „Pe CNN au publicat faptul că Pentagonul are probleme cu identificarea țintelor pe care le-au nimerit sau nu. Pentru aceasta se folosesc de orice izvor de informație, oricum și de acesta de față (lista de discuții, n.n.). Vă rog, fraților din Iugoslavia, nu descrieți detaliat ceea ce a fost nimerit (de bombe, n.n.), ci doar din ce direcție s-au auzit detonațiile. Cu cât sunteți mai nehotărâți, cu atât mai bine.” Nu cumva era vorba de un ordin prin CNN pentru spionii americani aflați în acel timp pe teritoriul Iugoslaviei să-și facă mai bine treaba și să trimită detalii despre efectele bombardamentelor? Sau să fi fost însuși individul cu numele de Miloš Uroševiæ cel care a retransmis acest ordin, spionii americani fiind cuplați la lista de discuții serbianforum? Evident, totul este posibil. Nu există mijloc mai facil pentru transmiterea de informații decât Internetul, mai cu seamă că poșta electronică poate transporta de la expeditor către destinatar nu doar un banal text, ci și imagini statice ori în mișcare și fișiere audio. Este adevărat că în Timișoara, în zilele fierbinți ale lui decembrie 1989 și chiar în ianuarie 1990 era relativ periculos să fii văzut pe stradă fotografiind ori filmând. Însă pe-atunci încă mai persistau prejudecățile și ferocea teamă de Securitate. În 1999, însă, când existau aparate digitale de fotografiat și filmat miniaturale, nu era greu să filmezi un pod distrus la Novi Sad, să fugi în apartament și să transmiți imaginea direct din aparat, prin e-mail, către cel care te-a angajat să spionezi. Chiar și într-o Iugoslavie cum era cea de sub Miloševiæ, aflată în plin război. În același mesaj, Miloš Uroševiæ îi sfătuia pe membrii listei de discuții să viziteze site-urile albaneze, citând „Kosova press” care dădea informații despre pozițiile exacte ale forțelor iugoslave la Drenica și în alte localități din Kosovo, și să anunțe cele mai apropiate posturi de miliție care, la rândul lor, să anunțe armata că se află în pericol. În încheiere, Uroševiæ scria: „Acțiunea: Toți suntem ținte!“
Brazilianul Leo Villanova scria la lista de discuții nato-agresija-na-srj, găzduită de www.egroups.com, despre transmisiile TV prin cablu prin care americanii solicitau ajutor umanitar pentru victimele tornadelor, aceasta în vreme ce tot ei, americanii, ucideau în Iugoslavia mii de civili, iar costul unei rachete „Tomahawk” era de 1 000 000 USD.
Nenad Èuturiæ din Sundsvall, Suedia, scria tot pentru nato-agresija-na-srj cum că în casa prietenului său Joseph s-a întâlnit cu un individ în civil care s-a prezentat a fi ofițer în Bundeswehr. Acesta i-a adus la cunoștință că a văzut într-o bază militară aeriană faptul că militarii care încărcau materialele de propagandă (fluturași) în avioane erau cu toții îmbrăcați în costume speciale împotriva microorganismelor. Drept urmare, Nenad îi atenționa pe cei din țară să nu pună mâna pe fluturașii aruncați pe teritoriul Iugoslaviei, deoarece exista pericolul să fie contaminați. Dacă e să ne gândim la faptul că forțele NATO au bombardat Iugoslavia și cu bombe ce conțineau în componența lor și uraniu, nu este exclus ca necunoscutul din casa lui Joseph să fi fost într-adevăr ofițer Bundeswehr. Desigur, este o simplă speculație, însă care poate avea în sine un grăunte de adevăr.

_______________________________
NOTÃ:

Dat fiind faptul că lipsa de bani nu a permis editarea cărții mele „Război pe Internet“ (Editura „Waldpress“ Timișoara, 2004) decât într-un tiraj mic, m-am hotărât să vă ofer varianta digitală integrală prin intermediul site-ului www.agonia.ro. În fiecare zi voi insera pe site câte unul dintre cele unsprezece capitole (mai puțin în zilele de 6 și 7 noiembrie 2004, când voi fi plecat din Timișoara). Acestea au titluri distincte.


Cuprinsul este următorul:

- Automanipulare sau, pur și simplu, manipulare
- e-razboi, un altfel de război
- Portret
- Hackerii deschid cyberfrontul
- Între pagubele virtuale și cele reale
- Metode de luptă pe Internet
- Hackingul, între patriotism și terorism
- Internetul, ca mijloc de propagandă
- Astăzi – e-politie, mâine – cyberwarior
- In cyberspațiu totul e posibil
- Mass-media și agresiunea asupra Iugoslaviei
- Umor de război
- România și pirateria