In ajunul Sfintelor Sarbatori, un frumos cadou ne-a fost dat de preabunul Dumnezeu sa primim din partea unei originale si spontan improvizate echipe artistice: Ana-Maria Patriche, eleva in clasa a X-a la C.N.I.C.B. Pitesti, si un tanar neidentificat decat prin portret-robot, cu rol practic decorativ si “implicat partial” in momentul terminal al actiunii.
Actrita a optat pentru o abordare agresiva a rolului, facand practic toata actiunea interesanta, prin prestatia ei energica si plina de viata. Aceasta pare “inspirata” in dechiderea primei scene, trecand prin mai multe stari prin schimbari spectaculoase de pozitii, in deplin acord cu starile psiho-anatomice ale tanarului partener, dar si ale publicului.
Pe un aranjament oarecum traditional se desfasoara scene de o incordare maxima, in care focoasa blonda face uz de toata expresivitatea buzelor in trairea actului, cuprins de miscarile scenice facute intens cu mainile...probabil aplauze:)
Al doilea act marcheaza stramutarea actiunii intr-un cadru mult mai contemporan...motorizat (probabil regizorul a dat curs curiozitatii actritei, caracteristice versurilor parazitilor despre gustul din BMW). Scenele se desfasoara intr-un “close-up” care tine pe toata lumea cu sufletul la gura...cu exceptia protagonistei, care si-o utilizeaza...in punctul culminant.
Avand in vedere particularitatile media, putem aprecia evenimentul de un succes deosebit, mai ales asupra publicului masculin, doritor atat de bisuri, cat si de o eventuala schimbare de roluri.