Viața, ca spectacol mediatic; viața, ca un circ; viața, ca o țeapă, dar până azi nu am scris și... viața, ca o perversă!! Omul e facut din nevoi și pretenții, iar dacă fiecare luptă cu ambiție, dă din mâini și calcă în picioare (pe oricine îi stă în cale), face acest lucru pentru a ajunge acolo unde își dorește. Nu pretindeți de la viață să vă înțeleagă nimeni altcineva decât propriile persoane! Ce s-ar putea ascunde dincolo de cortină, de lumini și de scenă...? Acolo zace realmente TOTUL! Acolo stau grijile, compromisurile cerute de viață, suferințele, îndurările, acolo stă de fapt și adevărata fericire! Zâmbești cui nu îți place, cui nu vrei, dar cui trebuie... aceasta e ordinea firească a lucrurilor..., iar dacă trebuie să nu uiți ceva în viață, amintește-ți doar să fii pervers! Iubește-i pe cei care merită, dar nu o spune prea des, s-ar putea să facă apoi și aceia parte din tagma celor cu interese ascunse, care ți-au gasit slăbiciunea, ceea ce tu trebuie de fapt sa ascunzi, căci la asta se reduce o bună parte din aparențe, să ascunzi slăbiciuni și să te arăți cum nu ești! Învață de la viață să nu îți refuzi nimic, dar arată în schimb altora că le poți refuza multe... cu tact, neuitând nici o clipă să îi gâdili pe toți acolo unde le place! Cineva mi-a spus cândva (și m-a cam învăluit cu o forță devastatoare râsul) că ar trebui să predau o materie care nu s-a introdus ÎNCÃ... deși cu timpul, viața însăși o va cere, respectiv că sunt potrivită să dau lecții și de morală, într-adevăr, dar parcă mi se mulează ca o mânușă subiectele legate de perversitate, de compromis, de sacrificiu... (sa fie așa!!) Dacă m-ar întreba cineva ce contează pentru mine aș raspunde imediat, fără ca apoi să mai adaug sau să mă răzgândesc! Știu bine ce îmi trebuie, de ce am nevoie, ce iubesc, ce disprețuiesc... și știind toate aceste lucruri e ușor să alegi atunci când viața îți oferă, exact ce îți trebuie. Raportat la vârstă, că asta face distincția majoră pe scara valorilor umane, am făcut compromisuri mai dure. Mi-am refuzat multe și poate am greșit, dar în schimb când am simțit întotdeauna că oamenii, fie ei prieteni apropiați sau nu, m-au desconsiderat, am știut să mă prefac! În viața mea dictează doar sentimentele prea puternice ca noblețe pe care le nutresc față de extrem de rare persoane, iar în rest... totul este guvernat de severe principii! Ceea ce îmi trebuie întâi doresc, iar apoi imediat pretind, cer, îmi iau singură! Am mai scris-o pe undeva și îmi revine în minte poate nu la fel... dacă ai o slăbiciune față de un bărbat trecut de a doua tinerețe, care se sprijină deja într-un baston... trebuie să îl ai... convingându-l totodată că nu faci asta pentru pensia pe care o are! Complicat în viață este chiar să definești un cuvânt simplu... ca să vedeți că banalitatea ne dă cel mai mult de cap! Fiindcă faci compromisuri, înseamnă realmente că îți vinzi din demnitate, din răbdare, din principii... nu totul este de vânzare însă!! Indiferent câte compromisuri ai face cu viața, orice este permis pentru a-ți atinge scopuri , fă întotdeauna dintre cele care nu te vor murdări niciodată pe dinăuntru...! Este cel mai important lucru ca atunci după ce ai făcut un compromis să te poți spăla pe mâini, fără să rămână urme, dar mai ales, fără ca vreodată să se mai vadă undeva... ceva! Atunci are valoare de fapt orice din ceea ce ai realizat, din ce ai obținut!