…
susțin, cu probe, că-n condiții “aseptice” l-am intervievat pe Primul Senator, aparent/operant scos din uz (uzul rațiunii?!) – subiectul e SENATORIALUL Cătălin Voicu; numai că era vorba să nu fie urmărit până și-n finele pașilor cardiologici, și nu numai aparent justificați de...

Întrebător: Sunt pași?
Cătălin Voicu: Nu sunt eu Ciuvică-tălianul disecțiilor politice, însă vă spun că un cuvânt mai greu de definit decât “imunitate” n-am mai întâlnit, și nu-mi dau seama dacă din pricina asta termenul este bine exploatat de către cine știe cine, ori de către: de ce? și cum? – cu siguranță, eu mă limitez la a spune doar că toate decurg din acel inițial sens al termenului: immunitas = scutire; cu alte cuvinte: scutiți-mă... altminteri mă-nervez și-am să cad, din nou, pe scările PARLAMENTULUI de să nu vedeți în viața vieților și-n ochii voștri nici pe Maica Domnului, nici pe Fi-su, ba nici pe TATÃL celor ce voiam să vi le zic despre orice zicere; căci eu n-am treabă cu ei, eu făceam numai “piar” și “mănăjăment”, fiindcă sunt doctor în dreptul meu... cu diplomele de rigoare; iar dacă mai e nevoie să mai spun și altele, o să le spun la vremea lor.
Î: Vă vin bine spusele? Le purtați “la cravată”?
C.V. Categoric. Dacă tot mi-am tras un astfel de scut, pot să vă spun că beneficiez de imunitate absolută, ceea ce le-o doresc tuturor!... mai ales compatrioților, fiindcă, până la urmă... și “absurdul” este, în felul său, un fel de imunitate: nu?! În principiu, eu vreau să-i ajut pe toți românii; i-aș lua-n brațe pe toți, ca să-i apăr și să-i imunizez empatic.
Î: Amănunte?!
C.V.: În altă ordine de idei, și pentru a reintra în țarcul discuțiilor noastre naționale, cu timiditate și dincolo de evidența existenței unei imunități biologice (de care beneficiem cu toții, genetic ori prin vaccinări) eu presupun că există și una psihologică, apoi una socială și, în fine, una politică. Ei bine, aici e aici! Idioții ăștia de colegi senatori vor să-mi ridice prin vot imunitatea, adică o chestie care tocmai m-a părăsit. Presupun că s-a ascuns într-o rezervă VIP a unui spital. Dau eu de ea, nici vorbă!
Î: Deci?!
C.V.: Au! aci-i vorba de “călcatu-n balegi”?
Î: …?
C.V.: Mai în glumă, mai în serios, dacă mie mi se răscoală acum orgoliul imunitar, este pentru că n-am ajuns ministru... că dacă ajungeam să fiu... aveam imunitatea perfectă-n mă-sa ei de țară, și mi se brehănea de orice Înaltă Curte de...
Î: Sunteți apolitic?
C.V.: Sunt perfect lucid. Încearcă-n altă parte. Ieși afară, că vreau să întrețin o relație intimă cu imunitatea mea!
Î: Îmi dați și mie un strop de imunitate?
C.V.: Doi îți dau, dar pe după ceafă!