agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 8019 .



Manea medievala la Sibiu
articol [ Regional ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [rradu ]

2006-09-11  |     | 



Manea medievala la Sibiu


S-a incheiat aseara, la Sibiu, a sasea editie a Festivalului medieval „Cetati transilvane“, prilej pentru sibianul mahmur si inert sa ridice din sprincene a mirare in fata luptelor dintre cavaleri din varii ordine. Caci asa a incercat directorul festivalului, Ovidiu Dragoman, sa justifice lipsa de efect a manifestarilor: „Localnicii sint oameni bogati, fiecare al treilea sibian are cite o cabana in afara orasului si poate au coborit ametiti de la cabane; apoi se stie ca sibienii sint mai conservatori“. Comparatia care s-a impus cu evidenta - si in urma careia „Sibiul“ de sub bagheta lui Dragoman a pierdut - a fost cu Festivalul Medieval de la Sighisoara. Celui de la Sibiu i-au lipsit multe, aproape toate datele unei organizari de succes.

A lipsit in primul rind o identitate, un logo al festivalului, iar prezenta inflationista a trupelor de cavaleri n-a salvat situatia, fie si pentru ca Sibiul nu a avut in istoria sa cavaleri. Cele 17 turnuri ale cetatii au fost aparate in vremuri de invazie de tot atitea bresle. Au fost citeva incercari intre fruntasii culturali ai orasului de azi de a impune un buletin de identitate ceremoniilor, dar directorul festivalului, fost balerin, le-a refuzat pe toate. Poate si pentru ca el insusi e liderul unei trupe de cavaleri, platiti cu pina la 800 de euro pentru cele trei zile de intreceri.

Vinul nu era pe strada Vinului

Al doilea mare minus al festivalului a fost lipsa publicitatii. O foaie colorata numita program, greu de gasit pina si in centrul orasului, a fost singurul ghid catre lumea promisa a domnitelor, a aruncatorilor de steaguri, a menestrelilor, a actorilor ambulanti si a mincatorilor de flacari. Nu a existat o harta a locurilor in care se tineau spectacolele, ca si cind ele ar fi fost gindite doar pentru organizatori sau localnici, nu au existat animatori, povestitori care sa lege scenele intre ele prin anunturi, nu au fost instalate bannere care sa localizeze „strada vinului“, ascunsa sub zidurile cetatii. Nu putini au fost victimele confuziei si s-au indreptat spre o strada numita realmente Strada Vinului, aflata la vreun kilometru departare. Apoi, majoritatea comerciantilor de oale poreclite medievale erau, asa cum au admis si organizatorii, nu olari, ci tigani care au cumparat de la Corund rebuturile olarilor si le vind pe unde aud ca se tine in tara vreun festival.

O alta gafa a fost organizarea festivalului in afara anului studentesc, intr-un oras cu peste 28.000 de studenti, tineri care formeaza, indeobste, nucleul cel mai consistent de public al acestor sarbatori.

Noroc de ploaie

Dar perfectiunea ratarii a fost atinsa in secventa cea mai laudata a festivalului, mult asteptata „editia prima oficiala a «strazii vinului»“, dupa ce anul trecut se savirsise, vezi doamne, editia pilot. Nici o bucata de cirpa zisa banner nu anunta ce urmeaza sa se intimple in spatele iarmarocului de sub zidurile cetatii sibiene, nici un fluturas sau macar vreun strigator de profesie nu indicau pe unde se ajunge la „strada vinului“, unde era programat inca de la ora 9.00 a diminetii de vineri „Tirgul medieval de vin, degustari, ateliere de gastronomie, atelier de confectionat butoaie“. Nimic. Abia pe seara, vinarii si-au instalat standurile, s-au pus pe asteptat de public, in zadar. A doua zi, reprezentantii caselor de vin au descoperit ca nu au unde spala paharele, iar in cele de plastic nu se cuvine sa prezinti un vin de soi.

Si a venit peste toate o ploaie nehotarita, scuza perfecta, care a inmuiat cartoanele cu sticle de vin si a alungat putinii curiosi. Seara de seara, la sediul Forumului German, locul ales pentru degustari si dezbateri despre vin - nici o lista de invitati, nici un amfitrion care sa dea buna seara si sa lege opt fraze, s-a vazut repede ca oamenii nu venisera la o degustare, la vreo polemica densa in idei si noutati despre vin, ci sa bea. Sau sa manince, precum un detasament de cinci babe hulpave, sasoaice, care cistigasera pesemne concursuri pe tema asta, de vreme ce in fiecare dintre cele trei seri au golit masa cu bucate impartite pe regiuni ale tarii.

Lipseau bolurile de deversare, asa ca unii turnau in acelasi pahar, consecutiv, cinci-sase soiuri de vin, lipsea sonorizarea, astfel ca vorbitorul, Cosmin Zidurean, promotorul conceptului de „strada a vinului“, nu s-a facut auzit, darmite inteles. In consecinta, s-au facut auzite nemultumiri si din partea „vinarilor“, care au dat de inteles ca de la anul nu mai calca pe „strada vinului“.

Efortul unor trupe de cintareti si al celor de teatru - dintre care o mentiune se cuvine Bulandrei, ce-a prezentat „Minunata pantofareasa“, cu Anca Sigartau, rol principal, a fost imputinat ca efect de fisuri organizatorice stinjenitoare: cadeau instalatiile de sunet, reflectoarele de mare putere erau agatate de birne din lemn, cablurile de curent zaceau prin ploaie alaturi de tehnicieni beti.

Capitala Europei? Pardon...

Festivalul s-a tirit pina la a sasea editie si a costat „peste trei miliarde, cu citeva sute de milioane peste“, din care o treime din bugetul local, restul de la sponsori. Organizatorii si-au pus cenusa in cap intr-o conferinta de presa si au promis ca de la anul or sa aduca olari adevarati, ca or sa aiba si tema, si comunicare.

Acest festival condus de directorul Casei de cultura nu are nici o legatura cu programul „Sibiu - capitala culturala a Europei“. Asta in ciuda incercarilor balerinului manager de-a ni-l prezenta drept o „repetitie, poate plina de invataminte, pentru la anu’“.



remus radu

27 - 08 -2006

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!