Pagina: 2 : 1
Acvarium (fragmente)
: din Vânătoare cu șoim (1985)
Poezie 2010-01-28 (5860 afişări)
Arie și ecou
:
Poezie 2014-06-08 (6008 afişări)
Astăzi ne despărțim
:
Poezie 2002-06-12 (14553 afişări)
Balada întrebării lui Parsifal
:
Poezie 2012-09-11 (7677 afişări)
Caligrafie japoneză
: Septembrie
Poezie 2008-09-05 (6794 afişări)
cheia
:
Poezie 2009-07-09 (10950 afişări)
Doar tu
:
Poezie 2005-04-09 (7920 afişări)
Don Juan în delir
:
Poezie 2005-06-23 (7858 afişări)
Elegie
: 1945
Poezie 2005-06-06 (7838 afişări)
Elegie în gamă majoră
:
Poezie 2005-12-14 (7770 afişări)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografie Ștefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002
Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942.
A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam "Omul cu compasul" (1966), "Seminția lui Laocoon" (1967), "Papyrus" (1974). Abia în 1978 reușește să-și publice volumul "Alfabet poetic". Mai publică "Hesperia" (1979) și "Foamea de UNU" (1987), înainte de anul de răscruce 1989. "Interioriul unui poem" și "Psalmii" sunt câteva dintre semnele poetice pe care ni le-a trimis în anii din urmă. Dar Doinaș este și autorul unor cărți de eseuri și reflecții pe marginea poeziei românești și a poeziei în general: "Lampa lui Aladin" (1970), "Poezie și modă poetică" (1972), "Orfeu și tentația realului" (1974), "Lectura poeziei" (1980). A tradus din marii poeți ai lumii, începând cu "Faust" de Goethe și continuând cu poemele lui Hölderlin, Mallarmé, Gotfried Benn si Paul Valéry. A fost, în ultimul deceniu, directorul revistei "Secolul XX", apoi președintele fundației cu același titlu, care s-a transformat în "Secolul 21". Activitatea sa literară acoperă toate genurile și în fiecare și-a spus decisiv cuvântul. Meritele sale culturale și literare i-au fost recunoscute din plin, poetul devenind academician.
|
Texte Recomandate
