Pagina: 2 : 1
Fluierul
:
Poezie 2002-08-08 (17508 afişări)
Fragment dintr-o scrisoare a lui Vasile Alecsandri către Ion Ghica
: Mircești, Decembrie 1883
Personale 2011-07-21 (6435 afişări)
Gerul
:
Poezie 2006-04-01 (118941 afişări)
Gondoleta
:
Poezie 2002-08-08 (5985 afişări)
Groza
:
Poezie 2004-09-01 (5936 afişări)
Hora
:
Poezie 2002-08-08 (9038 afişări)
Hora de la Plevna
:
Poezie 2002-08-08 (8301 afişări)
Hora Unirei
:
Poezie 2002-08-08 (7419 afişări)
Iarna
:
Poezie 2010-05-23 (17712 afişări)
Imn lui Ștefan cel Mare
:
Poezie 2006-04-03 (27424 afişări)
Înșiră-te, mărgărite
: legenda
Poezie 2006-04-01 (5077 afişări)
La gura sobei
:
Poezie 2006-04-03 (13660 afişări)
Lăcrimioare
:
Poezie 2003-05-16 (8221 afişări)
Le chant du latin
: Cântecul gintei Latine
 Poezie 2009-05-06 (5814 afişări)
Legenda ciocârliei
:
Poezie 2006-04-04 (12033 afişări)
Legenda lăcrimioarei
:
Poezie 2006-04-04 (10418 afişări)
Legenda rândunicăi
:
Poezie 2006-04-04 (13024 afişări)
Malul Siretului
:
Poezie 2006-04-03 (40028 afişări)
Meșterul Manole
: Baladă populară
Poezie 2010-01-25 (263898 afişări)
Mezul iernei
:
Poezie 2002-08-08 (113002 afişări)
Muntele de foc *
: Legendă din Munții Apenini
Poezie 2006-04-05 (8459 afişări)
Noaptea
:
Poezie 2006-04-03 (69503 afişări)
Noaptea albă
: Fragment dintr-o Legendă
Poezie 2011-07-22 (8876 afişări)
Oda ostașilor români
:
Poezie 2006-04-04 (9802 afişări)
Paștele
:
Poezie 2010-05-23 (6142 afişări)
Pe coastele Calabriei
:
Poezie 2011-07-22 (13760 afişări)
Pe marea
:
Poezie 2002-08-08 (5274 afişări)
Pe un album
:
Poezie 2002-08-08 (7153 afişări)
Penes Curcanul
:
Poezie 2002-08-08 (76172 afişări)
Primăvara
: poezii pentru copii
Poezie 2005-07-15 (368723 afişări)
Primăvara
: poezii pentru copii
Poezie 2010-03-15 (6223 afişări)
Răzbunarea lui Statu-Palmă
:
Poezie 2010-06-06 (4616 afişări)
Romanta de toamna
:
Poezie 2002-08-08 (14712 afişări)
Sania
:
Poezie 2002-08-08 (26779 afişări)
Sentinela română
: poem istoric
Poezie 2006-04-01 (5452 afişări)
Sergentul
:
Poezie 2002-08-08 (78152 afişări)
Serile la Mircești
: Pasteluri
Poezie 2011-07-21 (22132 afişări)
Sfarsit de toamna
: Volumul Pasteluri
Poezie 2005-09-18 (212736 afişări)
Soarele, vântul si gerul
:
Poezie 2002-08-08 (9761 afişări)
Ștefan și Dunărea
:
Poezie 2006-04-03 (5302 afişări)
Ștefan Vodă și codrul
:
Poezie 2006-04-03 (7039 afişări)
Stelele
:
Poezie 2002-08-08 (7552 afişări)
Steluta
:
Poezie 2002-08-08 (13523 afişări)
Strunga
:
Poezie 2002-08-08 (6599 afişări)
Tânăra creolă
:
Poezie 2005-11-30 (5283 afişări)
Tara
:
Poezie 2002-08-08 (14676 afişări)
Toamna țesătoare
:
Poezie 2010-06-06 (23482 afişări)
Viscolul
:
Poezie 2010-05-23 (57234 afişări)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografie Vasile Alecsandri
1818, 21 iulie - Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei.
1828 - Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti
1828-1834 - Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu.
1834 - Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze
chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de literature
1838 - Primele încercari literare în franceza, pe care-o stapânea la perfectie.
1848 - Este unul dintre conducatorii miscarii revolutionare de la Iasi. Scrie acum poezia Catre români (mai târziu cu titlul Desteptarea României). Fuge, dupa înfrângerea revoltei, prin Austria si Germania la Paris, unde scrie poeziile Adio Moldovei si Sentinela româna.
1850 - Dupa un exil de doi ani, revine în Moldova. La Teatrul National i se joaca Chirita în Iasi sau Doua fete si-o neneaca.
1852 - Culege si "îndreapta" minunatele perle ale folclorului românesc pe care le publica în anul 1852 (vol. I), partea a doua aparând în 1853: Poezii populare. Balade adunate si îndreptate de V.Alecsandri (Miorita, Toma Alimos, Manastirea Arges, Novac si Corbul etc.) Totodata, în 1853, publica si poeziile sale originale Doine si lacramioare, la Paris.
1855 - Sub conducerea sa apare revista România literara.
1856 - Hora Unirii e publicata de Kogalniceanu în Steaua Dunarii. Alecsandri se înroleaza, cu toata fiinta, în lupta pentru Unirea Principatelor. Pe la sfârsitul acestui an începe o noua poveste de dragoste, desi era legat printr-o promisiune de credinta facuta Elenei Negri, pe patul ei de moarte
1859 - E numit de Cuza-Voda ministru al afacerilor externe, pledând în Occident pentru recunoasterea Unirii.
1860 - Se stabileste, pentru toata viata la Mircesti, lânga noua sa iubire Paulina si fetita lor Maria. Cu Paulina se va casatori oficial foarte târziu, pe 3 octombrie 1876 (la 55 de ani).
1862-1875 - Scrie la Mircesti ciclul Pasteluri, poezii lirice, 40 la numar: Miezul iernii, Serile la Mircesti, Iarna, Gerul, La gura sobei, Oaspetii primaverii, Rodica, Lunca din Mircesti, Malul Siretului etc.
1872-1878 - Scrie aproape întreaga poezie epica. Ciclul Legende: Groza, Andrii-Popa, Altarul manastirii Putna, Visul lui Petru Rares, Legenda rândunicai, Grui-Sânger, Rapirea Bucovinei, Dan, capitan de plai, Dumbrava rosie s.a. - Închina ciclul Ostasii nostri (1878) eroismului românilor în Razboiul de Independenta (Penes Curcanul, Sergentul, Hora de la Grivita, Hora de la Plevna s.a.)
1878 - Cântecul gintei latine, poezie pentru care este premiat la concursul panoramic de la Montpellier (Franta).
1881 - Scrie feeria nationala Sânziana si Pepelea.
1883 - Termina drama Fântâna Blanduziei
1890 - Bolnav de cancer, care l-a rascolit îndelung, se stinge vara, la 22 august, ramânându-i în priviri universul casei de la Mircesti. A fost dus la mormânt într-un car tras de patru boi.
|
Texte Recomandate
