André Breton[Andre_Breton]

Oraş de reşedinţă: Paris
Are limba maternă


Biografie André Breton

Pagina personală web André Breton


 Adresa directă a acestui autor este : 

Cele mai recente texte introduse:

Cele mai recente texte introduse:

Comentarii:

Texte înscrise în bibliotecă:

Pagina: 1

Au regard des divinités : de Clair de terre (1923)
Poezie 2010-01-19 (12950 afişări)

Cameră falsă : din Clair de terre (1923)
Poezie 2010-01-21 (8946 afişări)

Clé de Sol : de Mont de piété (1919)
Poezie 2010-04-24 (11184 afişări)

Coqs de bruyère :
Poezie 2010-02-11 (8016 afişări)

Écoute au coquillage : de Lettres à Aube: 1938-1966
Poezie 2010-01-05 (13244 afişări)

Façon : de Mont de piété (1919)
Poezie 2010-04-24 (8491 afişări)

Facteur cheval : de Clair de terre (1923)
Poezie 2010-01-19 (6967 afişări)

Forêt Noire :
Poezie 2010-02-11 (14239 afişări)

Hôtel des étincelles : de Le revolver à cheveux blancs (1932)
Poezie 2010-01-05 (8350 afişări)

Iarba roșie : din revista Littérature (seria nouă, nr. 11-12/1923)
Poezie 2010-01-01 (8949 afişări)

Il n'y a pas a sortir de la : de Littérature Nouvelle Serie (no. 11-12/1923)
Poezie 2010-01-01 (8435 afişări)

Ils vont tes membres déployant... :
Poezie 2010-05-11 (6209 afişări)

Intérieur :
Poezie 2010-02-25 (7322 afişări)

Le buvard de cendre : de Littérature Nouvelle Serie (no. 11-12/1923)
Poezie 2010-01-01 (7254 afişări)

Le Soleil en laisse : de Clair de terre (1923)
Poezie 2010-01-05 (15217 afişări)

Les écrits s'en vont... : de Clair de terre (1923)
Poezie 2010-01-05 (9552 afişări)

L'herbage rouge : de Littérature Nouvelle Serie (no. 11-12/1923)
Poezie 2010-01-01 (7181 afişări)

Non-lieu :
Poezie 2010-05-11 (9983 afişări)

Ochi de purpură :
Poezie 2009-05-31 (8652 afişări)

Pièce fausse : de Clair de terre (1923)
Poezie 2010-01-01 (16700 afişări)

Pleine marge : de Poèmes (1948)
Poezie 2010-01-05 (7803 afişări)

Premiers transparents :
Poezie 2010-02-11 (6480 afişări)

Rano Raraku :
Poezie 2010-02-11 (7402 afişări)

Tiki :
Poezie 2009-08-16 (8900 afişări)

Toujours pour la première fois : de L’air de l’eau (1934)
Poezie 2010-01-05 (16799 afişări)

Tournesol : de Clair de terre (1923)
Poezie 2010-01-01 (13346 afişări)

Union libre :
Poezie 2009-02-26 (10377 afişări)

Biografie André Breton

André Breton (n. 19 februarie 1896 - d. 28 septembrie 1966) a fost un poet francez, eseist, editor și critic, șef inițiator și unul dintre fondatorii curentului cultural suprarealism, împreună cu Paul Eluard, Luis Buñuel și Salvador Dalí printre alții. Manifestele suprarealiste ale lui Breton contin cele mai importante expuneri teoretice ale mișcării.

André Breton s-a născut la Tinchebray (Orne) ca fiu al unui negustor. Și-a petrecut copilăria pe meleagurile britanice începând să scrie de mic poeme – l-a cunoscut pe poetul Paul Valéry. A studiat medicina și mai târziu psihiatria datorită căreia, în 1921, l-a cunoscut pe Sigmund Freud. În timpul primului război l-a cunoscut pe Jacques Vaché, un dadaist înfocat.

În 1916 el s-a alăturat curentului cultural dadaist, dar după un timp a formulat o serie de obiecții la adresa asupra dadaismului, declarând: „ Lasă tot. Lasă Dada. Lasă-ți nevasta. Lasă-ți amanta. Lasă-ți speranțele și temerile. Lasă-ți copii în păduri. Lasă-ți substanța pentru umbră. Lasă-ți viața ușoară, lasă-ți ceea ce aveai pentru viitor. Haide, la drum.”. Atunci s-a întors la suprarealism și a colaborat cu Louis Aragon și Philippe Soupault la revizuirea operei Littérature. Foarte importante pentru el au fost întâlnirile din timpul războiului cu Guillaume Apollinaire. Manifestele sale suprarealiste au fost publicate în 1924. Influențat de teoriile psihologice, Breton definea Suprarealismul ca fiind „autonomism psihic pur, prin care o încercare este făcută să exprime, fie oral, în scris sau într-o altă manieră, adevărata funcționare a gândului. Comanda gândului, în absența totală a controlului gândului, excludând orice preocupare morală sau excentrică.” În Al Doilea Manifest, Breton afirmă că suprarealismul luptă să obțină „avantaj mintal, din care viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și viitorul, înțelesul și neînțelesul, nu vor mai fi percepute contradictoriu.” Breton și colegii lui credeau că izvoarele libertății personale și liberării sociale stau în inconștient. Au găsit exemple în tablourile pictorilor Hieronymus Bosch și James Ensor, în scrierile lui Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Alfred Jarry și chiar din conceptele revoluționare ale lui Karl Marx.

Din 1930 publică câteva colecții de poeme printre care Iubire nebună (1937), volum ce apără emoțiile iraționale ale iubiților, inspirat din mitul Cenușăresei. Proza scrisă de el a fost mai bine văzută decât poeziile sale dintre care se remarcă opera Nadja (publicată în 1928), un portret al lui Breton și al unei femei nebune. Titlu se referă la un nume de femeie, de fapt numele soției sale, și începutul cuvântului speranță în rusește.

În timpul războiului Breton a scris trei poeme epice în care a tratat tema exilului. După cel de-al doilea război mondial el a călătorit în sud-vestul și în vestul Indiei, întorcându-se în Franța în 1946. La scurt timp după întoarcerea în Franța, el devine un fel de meditator al unui grup de tineri suprarealiști.

Intre 1940 și 1950 el a scris esee și colecții de poeme printre care Arcane 17 (1945). Ultima sa lucrare poetică se numeste CONSTELLATIONS (1959).

Moare la Paris la 28 septembrie 1966.