Pagina: 1
April
: din revista Sămănătorul, V, nr 10, 1906 Poezie 2010-05-20 (5994 afişări)
Cântec
: poezii pentru copii Poezie 2005-08-10 (8811 afişări)
Cântec de martie
: din revista Românul, Arad, III nr. 73, 31 martie 1913. Poezie 2010-06-07 (6209 afişări)
Din depărtare
: Poezie 2005-07-16 (7186 afişări)
Ecouri
: Poezie 2006-02-13 (7276 afişări)
Farmec de luna
: Poezie 2005-07-10 (8026 afişări)
Floare și genune
: Poezie 2005-07-17 (10979 afişări)
Ideal
: Poezie 2008-02-07 (5941 afişări)
Iisus
: (Poezie religioasă) Poezie 2006-11-10 (8140 afişări)
Închinare
: din revista Viața literară și artistică, I, nr 15, 22 aprilie 1907 Poezie 2010-07-15 (5813 afişări)
Logodna
: Poezie 2011-02-14 (4994 afişări)
Mama
: Poezie 2006-07-22 (121824 afişări)
Noapte de vară
: Poezie 2009-12-27 (12725 afişări)
Nocturnă
: din revista Convorbiri literare, XLIV, nr 8, octombrie 1910 Poezie 2010-06-15 (6103 afişări)
Părâul și floarea
: Poezie 2005-07-16 (7694 afişări)
Pagina: 1 |
|
|
|
|
Biografie Panait Cerna
s-a născut la 25 septembrie 1881 în localitatea Cerna, cu numele Stanciof(de origine bulgară). Opera sa literară este restrânsă: Poezii – 1910 , teza de doctorat "Poezia de gândire" și studiile despre Eminescu și Faust.
Cerna ieșise în lume, cu versurile lui entuziaste și oneste, într-o vreme de mare fierbere culturală, când oameni și grupuri literare se băteau cu o aprindere în care se reînnoiau timpii celui dintâi și celui mai simplu naționalism literar român. Trebuiau glorii literare noi și mari, cu orice preț. Atunci manifestări de talente cât de puțin convenabile erau înălțate hiperbolic la rang de fenomene epocale; critici și școli se certau de la descoperirea lor, sau își făceau din ele arme pentru vajnicele lor emulații onorabile dar pătimașe.
S-ar părea că, o clipă, însuși minunat cumpănitul Maiorescu a greșit la fel, deși nu în aceeași măsură ca ceilalți, în privința lui Cerna. Peste puțin, agerul și recele om a trebuit să se regăsească pe sine, și atunci, neapărat, de la el a venit vorba care trebuia: "in der Poesie ist der Gedanke ein verfluchtes Ding!"... Aceasta desigur înseamnă nu doar că gândirea abstractă nu poate fi, ca și orice alt cuprins intelectual, material de artă literară, ci numai că felul acela de gândire ajunge mai lesne tiranic decât un altul, și imperios dă la o parte arta, socotind că o înalță deosebit prin prestigiul pompos al filozofiei sau al religiei.
În Germania, Cerna găsise o hrană hipertrofiantă pentru această prejudecată a unei estetice specific neartistice. Literatura clasică și postclasică a nemților e îmbibată de "poezie" filozofică, și asupra acestui gen de poezie ei au și teoretizat din belșug. "Gedankenlyrik" e termenul în care se rezumă simptomatic această predilecție sau slăbiciune literară; cuvântul și ideea au dat titlu și cuprins tezei de doctorat a lui Cerna. De multe ori se plângea el că studiile acestea îl abăteau de la poezie până la completa izolare de ea. Poezia lui nu fusese decât produsul acelui frecvent entuziasm tineresc din care se nasc atâtea diletantisme serioase, ce nu se pot rezolva decât în decepții. Tristețile și neliniștile lui nu erau decât semnul unei dezorganizări care începea atunci să i se deslușească. O împrejurare agravantă pentru acest om, atât de deștept, inimos și curat la suflet, a fost că vanitățile curioase, de altfel naive și ele, ale unor târgoveți în ceartă mare pe glorie culturală, l-au cufundat cu exagerare în acea tinerească amăgire.
Totuși, pe un om ca Cerna îl fermeca prestigiul "poetic" al lui Guyau. Se-nțelege, nesfârșitele poeme și poezii cu idei ale clasicilor sau neclasicilor nemți, ale blândului matematic Sully - Proudhomme, ale nevinovatei de orice poezie Madame Ackermann îl înfierbântase până la fanatism desăvârșit. Îi era cu neputință să înțeleagă că ideile filozofice, tot atât de puțin ca oricare altele, nu implică nici o superioritate estetică. Moralism, profetism, poezie se amestecau pentru el, ca pentru atâția alții, într-o nebuloasă sublimă și pompos răsunătoare…
Se stinge din viață la 23 martie 1913 mumurând: "in der Poesie ist der Gedanke ein verfluchtes Ding!"...
|