agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3564 .



culori
eseu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [kmlia ]

2005-07-31  |     | 



Priveam în fiecare zori de zi, invariabil, răsăritul de soare.
De fiecare dată mi se părea diferit.
Negrul nopții era smuls încet, încet, din locurile unde impărățise atâta vreme, transformându-se în violetul unei văduve tinere care nu se îndură să schimbe straiul. Totul avea alte dimensiuni. Noaptea se îngemăna cu ziua. Energia lua locul amorțelii. Totul începea să vibreze. Luminile și umbrele se întrepătrundeau, ca un joc al ielelor, ca un puzzle al naturii. Era mirific. Galbenul purificator intra în drepturi, nuanțe de purpuriu se amestecau în falduri, orizontul întreg părea că explodează în mii de culori.
Apoi, deodată, primele raze de soare, ca printre genele unui copil, curioase, timide, dar hotărâte să afle cât mai multe, apăreau nestingherite. Nimic nu le putea sta în cale. Erau de nestăvilit în drumul lor spre dominare.
Voiau totul. Puneau stăpânire pe fiecare cotlon, știut sau neștiut.
Umbrele erau neputincioase. Lipsite de vlagă cedau, așa cum cascada își revărsa negreșit apele-i voluptoase. Discul soarelui se arăta din ce în ce mai mare, în toată splendoarea lui.
...Era dimineață!
Atunci nu înțelegeam de ce aveam acea stare de bine după ce contemplam fantasticul spectacol. Eram complet revigorată.

Anii au trecut. Răsăritul soarelui a rămas la fel de ingenios cu fiecare apariție. Doar că îmi lipsește acea revigorare! Tânjesc după mângâierea și virginitatea razei de soare,aș vrea acel senin să îl mai pot primi cu sufletul deschis, să mă alint în copilăria zilei ce se arată .
Și atunci conștientizez că fiecare fibră din care suntem zămisliți îi aparține ei, Măriei Sale Regina Natura, în deplină armonie cu tot infinitul de culori!


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!