agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3610 .



Orfeu si Eurydike
eseu [ ]
Necropola

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [vanghelis007 ]

2011-09-22  |     | 



Mitul celor doua personaje are ceva din tragismul lui "Romeo și Julieta." Conținutul mitului este simplu :
Orfeu ( al cărui nume înseamnă "beznă",) este îndrăgostit de o frumoasă și tânără femeie care îi este soție sau ibovnică. Femeia alergată de un alt amorez sau dintr-o întâmplare, calcă pe un șarpe fiind mușcat de acesta, fapt care-i provoacă moartea. Neconsolat, Orfeu coboară în infern, reușește să-i seducă cu versurile, cântecele sau rugăciunile sale pe zeii infernali, care acceptă ca Euridike să vină în lumea noastră, cu condiția obscură ca Orfeu să nu întoarcă privirile spre Eurydike. Orfeu încalcă această interdicție fapt care determină pierderea iremediabilă a femeii. Majoritatea dintre Dvs., considerați că ne aflăm în fața unei legende romanțioase, rezultatul unei creații aparținând sufletului, sentimentelor omenești. Eu cred că mitul - ca și majoritatea produselor folclorice românești - nu pornește numai de la sentimentele autorului, acesta materializând o ficțiune în jurul sentimentelor sale. Mitul pleacă de la o realitate, de la un adevăr istoric pe care noi îl numim arhetip. Ceea ce nu reușim să facem, este să descoperim într-o derulare inversă a cercetării , ce eveniment memorabil a constituit nucleul romanțios al mitului de față.
Să ne amintim balada Toma Alimoș. Există în cadrul baladei o secvență repetabilă la nivelul variantelor prezentate care spune așa:
"Frumos Toma-i mulțumea
Și la ospăț îl poftea
Și ploscuța-i întindea."
Într-una dintre descrierile unui mormânt etrusc, George Dennis povestește"
"Nimic nu pare funebru, bucuria de a trăi mai pulsează încă pe chipul aprins al comesenilor.Ai impresia că dintr-o clipă în alta, aceștia trebuie să se scoale de pe paturi și să te invite la un toast cu splendida cupă de "bucchero", strâns ținută în mâna întinsă. Ba chiar unii comeseni cu potirul în mână sunt întorși spre noul sosit și par să-l invite cu privirea aprinsă la ospăț."
Ceea ce se întâmplă în scena aceea din balada Toma Alimoș, reprezintă de fapt o scenâ funerară din cadrul unei necropole, din interiorul pictat al unui mormânt antic.
De aceea mă întreb dacă nu cumva, povestea morții Eurydikei, nu este de fapt o imagine funerară pictată în interiorul unui mormânt pe pereții acestuia sau figurată pe urna funerară a tinerei femei.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!